Cum devine „nu se poate” realitate | Proiectele de reconversie urbană IULIUS, prezentate la Summitul TILIA, organizat la Iași

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La TILIA – Summitul Oraşelor din România, organizat la Iași, discuțiile dintre experți internaționali, arhitecți, dezvoltatori și reprezentanți ai administrației publice au conturat aceeași idee din perspective diferite: noile modele urbane nu mai sunt privite ca simple proiecte de dezvoltare imobiliară, ci ca ecosisteme complexe în care infrastructura publică, investițiile private, spațiul verde și mobilitatea se construiesc împreună, pe termen lung. 

Summitul TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action (Summitul Orașelor din România) – organizat de Fundația IULIUS la Iași, în perioada 23–24 aprilie, a reunit la Palatul Culturii peste 400 de participanți – reprezentanți ai administraţiei publice, mediului de business, arhitecți, urbaniști, finanțatori internaționali și experți în dezvoltare urbană – într-un amplu dialog despre modul în care orașele pot fi transformate prin regenerare urbană, investiții integrate și proiecte dezvoltate pe termen lung. Evenimentul a oferit un cadru pentru perspective din România și din marile centre urbane europene, fiind abordate teme precum efectul de multiplicare al investițiilor publice, reconversia zonelor industriale, infrastructura verde și rolul parteneriatului public–privat în dezvoltarea orașelor competitive.

Raluca Munteanu, Director de dezvoltare IULIUS, a descris procesul de dezvoltare a proiectelor de regenerare urbană, dincolo de componenta lor comercială. O parte importantă a acestor proiecte este reprezentată de investițiile în infrastructură publică, care nu generează venit direct, dar care sunt esențiale pentru funcționarea și atractivitatea unui oraș. Este vorba despre pasaje, străzi, parcuri sau alte obiective de utilitate publică, integrate încă din faza de planificare a proiectelor, care nu apar în indicatorii financiari clasici, dar care schimbă fundamental structura urbană.

Raluca Munteanu a dat exemple concrete din proiectele aflate în dezvoltare, subliniind modul în care componentele verzi sunt pregătite înainte de începerea lucrărilor efective. În Cluj, o pepinieră cu peste 700 de copaci maturi este deja în creștere, deși șantierul a fost deschis recent. În Constanța, o pepinieră similară este în dezvoltare, în paralel cu faza de autorizare urbanistică, ceea ce reflectă o strategie de pregătire pe termen lung. În viziunea sa, dezvoltarea urbană nu poate fi redusă la o logică strict economică, ci trebuie privită prin prisma impactului asupra comunității și a capacității de a genera efecte multiplicatoare în economie.

„Între viziune și realitate există o distanță care se parcurge prin planificare și consecvență. De multe ori, pregătirea unui proiect durează mai mult decât construcția lui”, a afirmat Raluca Munteanu.

Aceasta a mai evidențiat faptul că dezvoltarea proiectelor IULIUS a urmat o logică progresivă, în care fiecare investiție a pregătit următoarea etapă de expansiune urbană: Palas Iași a deschis drumul pentru Iulius Town Timișoara, acesta pentru RIVUS Cluj (aflat în construcţie), iar api spre viitorul proiect mixt de reconversie urbană de la Constanța.

„Nu se poate” și realitatea proiectelor de regenerare urbană

În cadrul discuțiilor, a fost evidențiat și scepticismul cu care sunt întâmpinate frecvent proiectele de anvergură, cum sunt și cele ale grupului IULIUS. De la imposibilitatea construirii unor ansambluri urbane în zone centrale, la relocarea unor fabrici în timp scurt sau la decontaminarea unor suprafețe extinse de teren, toate aceste provocări au fost inițial considerate greu sau imposibil de realizat. Totuși, exemplele prezentate în cadrul summitului au arătat contrariul: transformarea unor zone industriale în spații urbane active, relocarea unor unități de producție cu păstrarea locurilor de muncă și regenerarea unor foste platforme contaminate au devenit realități funcționale în marile orașe românești.

Nick Haddock (Foster + Partners): orașele ca organisme în evoluție

Arhitectul peisagist Nick Haddock, partener în cadrul Foster + Partners, a vorbit la Iași despre schimbarea de perspectivă în modul în care sunt proiectate orașele moderne, pe care le descrie ca organisme vii, aflate într-un proces continuu de adaptare și recalibrare. În viziunea sa, spațiul urban nu trebuie privit ca un proiect finalizat, ci ca un ecosistem care evoluează în timp, în funcție de modul real de utilizare. De aici apare conceptul de „acupunctură urbană” – intervenții punctuale, direcționate, care corectează disfuncționalități și pun în valoare ceea ce funcționează deja, fără a reconstrui complet orașul.

„Primul meu sfat este să revizuiți ceea ce ați construit deja”, a subliniat arhitectul peisagist, evidențiind ideea că orașele trebuie ajustate continuu, în funcție de utilizare, nu doar livrate ca proiecte finite.

Palas Iași, noua inimă urbană

Haddock a adus în discuție și proiectul Palas Iași, pe care îl descrie ca exemplu de transformare a unui fost sit industrial într-o „nouă inimă urbană” a orașului. Zona din jurul Palatului Culturii a fost regândită ca un parc urban de aproximativ 12 hectare, conceput ca o „cameră urbană” deschisă comunității. Proiectul a integrat diferența de nivel de aproximativ 15 metri dintre Palatul Culturii și restul terenului prin terase, trepte și oglinzi de apă, transformând constrângerile topografice în elemente de design urban. În plus, grădina urbană amplasată deasupra parcării subterane – cu zeci de mii de plante și arbori – a devenit un spațiu intens utilizat de comunitate.

„În concluzie, proiectul Palas arată cum arhitectura peisajeră poate impulsiona regenerarea urbană. Nu este vorba doar despre plantarea unor copaci, ci despre crearea unei identități. Înainte, această zonă era un gol. Acum, este o destinație. A schimbat modul în care ieșenii își percep orașul și modul în care își petrec timpul liber. Este un proiect care aparține acum cetățenilor, iar aceasta este cea mai mare recompensă pentru orice arhitect”, a precizat Haddock.

Maximilian Zielinski (Foster + Partners): Constanța, între industrie și reconversie urbană

În Constanța, grupul IULIUS lucrează la o viziune de regenerare urbană pentru zona fostei platforme petroliere a Oil Terminal, iar Foster + Partners este biroul de arhitectură care realizează conceptul de masterplan. Arhitectul Maximilian Zielinski, partener senior la Foster + Partners, a prezentat în cadrul TILIA viziunea de transformare a amplasamentului Oil Terminal de aproximativ 38 de hectare, cu un grad ridicat de contaminare și fragmentare urbană.

Proiectul propune reconversia acestei zone într-un nou centru urban activ, conectat la oraș și la zona de coastă, cu funcțiuni mixte – retail, spații publice, zone de relaxare, parcuri şi spaţii verzi, infrastructură culturală și rețele de mobilitate alternativă. Zielinski a explicat că actuala structură a Constanței evidențiază un dezechilibru major: activitate intensă în sezonul estival și o reducere semnificativă a vieții urbane în restul anului.

În acest context, proiectul urmărește extinderea funcționalității orașului pe tot parcursul anului. Viziunea include un sistem amplu de parcuri conectate, trasee pietonale și piste pentru mobilitate alternativă, dar și integrarea portului, a orașului vechi și a infrastructurii industriale într-un sistem urban coerent. Un element central îl reprezintă reconfigurarea legăturii dintre oraș și mare, printr-o axă urbană continuă, care traversează zone verzi, spații culturale și infrastructuri publice, readucând coerență unui teritoriu fragmentat istoric.

„Dezvoltarea este gândită pe termen lung, în etape succesive, de la retail și funcțiuni de bază, până la infrastructuri culturale, educaționale și civice. Scopul este crearea unui oraș activ permanent, nu doar sezonier, în care locuitorii să aibă acces la spații verzi, servicii și zone de recreere la nivelul întregului an”, a afirmat Zielinski.