Cum combate Parlamentul European ameninţările la adresa democraţiei din UE

O dată cu dezvoltarea accelerată a reţelelor sociale şi creşterea tensiunilor geopolitice, UE se confruntă cu pericole crescute venite dinspre actori externi. Aceştia urmăresc să perturbe alegerile şi procesele democratice din întreaga UE. Actori rău intenţionaţi încearcă să profite de alegeri pentru a submina încrederea în procesele electorale sau în sistemele democratice, se arată într-un articol publicat pe site-ul Parlamentului European, transmite Agerpres.

Deşi imaginea UE în rândul cetăţenilor europeni rămâne pozitivă, aceasta nu este imună la manipularea informaţiilor şi la încercări de influenţare. Din acest motiv, UE a luat măsuri concrete pentru a-şi întări capacitatea de apărare împotriva dezinformării, fie prin adoptarea unor noi legi, fie prin alte modalităţi de a-şi mări rezistenţa la atacuri şi a proteja democraţia.

La începutul legislaturii 2024-2029, deputaţii europeni au format o nouă comisie specială privind Scutul european al democraţiei, care are la dispoziţie 12 luni pentru a propune măsuri de consolidare a rezistenţei democratice a UE împotriva interferenţelor şi dezinformării străine. În acest scop, comisia examinează impactul legislaţiei existente şi al celei ce ar urma să fie adoptată pentru a detecta posibile lacune care pot fi exploatate pentru ingerinţe antidemocratice. Comisia se va concentra asupra ingerinţei prin intermediul platformelor online şi asupra impactului acestora asupra democraţiei; asupra atacurilor ce vizează infrastructura esenţială; asupra atacurilor cibernetice; asupra conţinutului generat de inteligenţa artificială şi asupra falsurilor (deep fakes) care urmăresc interferenţa străină şi manipularea informaţiilor; asupra ameninţărilor hibride interne, precum şi asupra rolului actorilor rău intenţionaţi statali sau nestatali. Activitatea sa va contribui la viitoarea iniţiativă a Comisiei „Scutul european al democraţiei”, menită să contracareze cele mai grave riscuri la adresa democraţiei din UE.

Continuarea activităţii din legislatura precedentă

În cursul legislaturii precedente din 2019-2024, Parlamentul a tras semnale de alarmă cu privire la încercări sistematice ale unor entităţi străine de a influenţa alegerile şi procesele democratice. Încă din 2019, europarlamentarii au semnalat o creştere semnificativă a propagandei ruseşti precum şi eforturi de a eluda restricţiile privind finanţarea partidelor politice.

Două comisii parlamentare succesive au fost înfiinţate pentru a analiza ingerinţele străine în procesele democratice din UE, prima în 2020, iar următoarea în 2022. Pe baza constatărilor acestora, eurodeputaţii au formulat recomandări de imunizare a UE în faţa dezinformării şi ingerinţelor, precum şi pentru protejarea alegerilor europene din 2024.

Europarlamentarii au exprimat preocupări legate în mod special de ingerinţele ruse şi chineze în afacerile UE, dar au căutat şi soluţii pentru a proteja UE de interferenţe provenind din alte ţări, cum ar fi Qatar sau Maroc.

În februarie 2024, eurodeputaţii şi-au manifestat îngrijorarea şi indignarea după apariţia unor noi acuzaţii potrivit cărora Rusia încearcă să recruteze parlamentari europeni ca agenţi de influenţă şi oferă narative partidelor şi actorilor de extremă dreapta din UE pentru a submina sprijinul pentru Ucraina.

În aprilie 2024, europarlamentarii au cerut mai multe sancţiuni împotriva Rusiei, ca răspuns imediat la încercările de a răspândi dezinformări împotriva UE, prin intermediul unor canale media susţinute de Kremlin. Eurodeputaţii au condamnat, totodată, ingerinţele Kremlinului în afacerile UE prin efectuarea de plăţi către anumiţi deputaţi europeni şi candidaţi la alegerile europene, pentru a disemina propaganda rusă.

Adresându-se şefilor de stat şi de guvern ai UE în martie 2024, preşedinta Parlamentului, Roberta Metsola, a remarcat că alegerile europene vor pune la încercare trăinicia sistemelor noastre.

„Ştim cât de departe vor merge anumiţi actori externi pentru a încerca să perturbe procesele noastre democratice. Asistăm în multe state la tentative de a promova dezinformarea, manipularea şi propaganda, provenind de la actori ostili proiectului european. Nu putem permite ca această naraţiune distructivă, propagandă şi dezinformare să se răspândească fără a le contracara”, a declarat ea.

Tehnici şi tactici de dezinformare

Tacticile de manipulare au ca scop răspândirea de informaţii false sau înşelătoare cu intenţia de a induce în eroare opinia publică şi de a crea confuzie, astfel încât adevărul să nu mai poată fi distins de minciună.

Polarizarea opiniilor întăreşte punctele de vedere extreme într-o dezbatere pentru a reduce la tăcere opiniile moderate şi pentru a face dificilă sau imposibilă dezbaterea democratică.

Naraţiunile care aduc acuzaţii fără dovezi despre existenţa unor fraude, nereguli, sau care inoculează lipsa de încredere în instituţii, au ca scop să semene confuzie şi haos şi să împiedice dezbaterea democratică.

Legislaţia care protejează UE şi pe cetăţenii acesteia

Europarlamentarii au adoptat o serie de acte legislative care urmăresc să protejeze cetăţenii UE şi societatea de dezinformare şi ingerinţe străine.

Actul legislativ privind serviciile digitale obligă platformele online să combată dezinformarea şi răspândirea conţinutului ilegal şi să protejeze drepturile fundamentale ale utilizatorilor online, în special libertatea de exprimare şi de informare. Utilizatorilor le sunt oferite mai multe informaţii şi dreptul de a contesta decizii de eliminare a conţinutului. Sunt interzise anunţurile targetate adresate minorilor şi care utilizează date personale sensibile. Marile platforme trebuie să fie mai transparente şi să ia măsuri pentru a reduce impactul negativ al serviciilor lor asupra drepturilor fundamentale – inclusiv suprimarea exprimării – integritatea proceselor democratice şi răspândirea dezinformării.

Noile reguli de transparenţă privind publicitatea politică interzic reclamele sponsorizate din afara UE cu 3 luni înaintea alegerilor şi facilitează depistarea de către cetăţeni a reclamelor politice plătite şi a celor care le plătesc.

Prima reglementare cuprinzătoare din lume privind inteligenţa artificială (IA) protejează drepturile fundamentale în UE şi contracarează dezinformarea şi manipularea prin introducerea unor cerinţe de etichetare pentru conţinutul generat de IA.

Parlamentul a adoptat, totodată, noi reguli de apărare a jurnaliştilor împotriva proceselor abuzive şi a întărit prevederile prin care se protejează mass-media de ingerinţele politice.

Pentru a proteja mai bine Parlamentul European de actorii străini care încearcă să-i înrâurească activitatea, europarlamentarii au adoptat reforme pentru consolidarea integrităţii, independenţei şi responsabilităţii acestei instituţii.

Alte măsuri UE

În completarea noilor legi, UE a depus eforturi pentru o cooperare mai strânsă între autorităţile electorale, specialiştii în dezinformare, experţii în verificări factuale europeni („fact-checkers”) şi specialiştii independenţi în dezinformare. Concomitent UE a promovat legături mai strânse cu NATO, pentru a intensifica eforturile de combatere a dezinformării.

Un grup operativ special din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă lucrează pentru a demasca şi a contracara manipularea informaţiilor şi dezinformarea pe filiere ruseşti pro-Kremlin. Acesta a publicat un raport special dedicat alegerilor europene din 2024.

Parlamentul a luat măsuri în vederea sensibilizării cetăţenilor UE cu privire la dezinformare şi a elaborat în acest scop un set de instrumente educaţionale despre alegerile europene.

În fine, o pagină de pe site-ul alegerilor europene oferă informaţii despre măsurile întreprinse pentru a se asigura alegeri libere şi corecte.