Cum boicotează Bulgaria sancțiunile europene la adresa Rusiei: Fiscul are principalul rol în mecanismul politic

Investigație a publicației bulgare Mediapool, preluată de Rador:

Bulgaria a boicotat integral sancțiunile Uniunii Europene împotriva cetățenilor ruși și companiilor, impuse în mai multe etape după anexarea Crimeei în 2014 și după invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022. Țara nu a impus sancțiuni niciunui cetățean rus sau vreunei companii rusești de pe lista de sancțiuni a UE, iar procedurile sunt concepute pentru a nu funcționa. Sarcina de a nu face nimic a fost încredințată Agenției Naționale pentru Venituri, potrivit răspunsurilor din Legea privind accesul la informațiile publice, care au fost furnizate Mediapool.

În ultimul an, UE a înghețat peste 300 de miliarde de euro din băncile rusești și 20 de miliarde de euro din activele oligarhilor ruși. Chiar și Ungaria, care apără adesea pozițiile Rusiei în UE, a înghețat active rusești în valoare de peste 900 de milioane de euro.

Bulgaria și Cipru par să fie țările din UE care se opun cel mai mult impunerii de sancțiuni europene. Ciprul are reputația de paradis offshore pentru capitalul rusesc, de ani de zile, dar țara a luat totuși măsuri pentru a retrage cetățenia mai multor oligarhi ruși, acordată în cadrul schemei „pașapoartelor de aur”.

Conform celor mai recente date, aproape 300.000 de ruși dețin peste 500.000 de proprietăți în Bulgaria.

Singura măsură ce seamănă cu o sancțiune luată până acum de Bulgaria și care a fost anunțată public este refuzul din mai 2022 al Agenției pentru Înregistrări de a permite fostului ministru de finanțe, Milen Velcev, fratelui său Gheorghi Velcev, și finanțatorului Krasimir Katev să achiziționeze afacerea băncii rusești VTB în Bulgaria.

Regulamentul european privind impunerea de sancțiuni împotriva cetățenilor ruși și a companiilor rusești a fost adoptat la 17 martie 2014, din cauza acțiunilor întreprinse de Rusia de a anexa Crimeea de la Ucraina. În februarie anul trecut, Rusia a demarat un război de amploare în Ucraina, determinând UE și SUA să înceapă să impună sancțiuni și mai aspre, care nu fuseseră niciodată aplicate până atunci, iar pentru mulți păreau de neconceput.

Până în prezent, UE a sancționat 1.386 de cetățeni ruși și 171 de companii, precum și toate persoanele fizice și juridice legate de acestea. Primul pe listă este președintele rus Vladimir Putin.

O procedură concepută să nu funcționeze

În răspunsul oferit Mediapool, este ridicată cortina asupra procedurii create în Bulgaria pentru evitarea sancțiunilor. Aceasta descrie un mecanism care este făcut să nu funcționeze. Problema numărului corect de cetățeni ruși și companii supuse sancțiunilor a fost înaintată Consiliului de Miniștri. Întrebarea a fost înaintată Ministerului de Finanțe, care, la rândul său, a înaintat-o Agenției Naționale pentru Venituri. Astfel, Agenția pentru Venituri a fost recunoscută ca instituție responsabilă pentru implementarea sancțiunilor rusești în Bulgaria.

Aceasta în virtutea art. 3 alin. 14 din Legea cu privire la Agenția Națională a Veniturilor, care prevede că agenția realizează schimbul de informații cu instituțiile europene și realizează securizarea și încasarea obligatorie a creanțelor în baza deciziilor instituțiilor UE. Acest mecanism a fost creat în urmă cu 12 ani, dar nu a fost niciodată adaptat pentru implementarea sancțiunilor europene.

În răspunsul său, Agenția Națională pentru Venituri a recunoscut că agenția trebuie să aplice regulamentul privind sancțiunile rusești. Acesta prevede înghețarea tuturor mijloacelor financiare și a resurselor economice care sunt deținute sau sunt în posesia cetățenilor ruși sancționați. În legislația bulgară, însă, nu există nicio procedură de „înghețare”, ci de „sechestrare” a activelor, ceea ce este diferit. Totuși, regulamentul european are aplicare directă, iar Agenția Națională de Venituri ar trebui să poată iniția o procedură de „înghețare” chiar și fără o reglementare națională.

Cu toate acestea, agenția fiscală nu a emis niciun act de punere în aplicare a regulamentului în ultimii opt ani, reiese clar din răspuns. Agenția Națională pentru Venituri (ANV) adaugă că nu poate dezvălui numele și bunurile persoanelor eventual sancționate, deoarece acestea sunt date personale.

„Cu privire la solicitarea de a furniza date specifice privind persoanele fizice, și anume „pentru fiecare cetățean al Federației Ruse să se indice proprietatea specifică, care a devenit obiectul sancțiunilor”, trebuie avut în vedere că ANV nu este administratorul datelor privind proprietatea deținută de persoane fizice, iar pe de altă parte – aceste informații constituie date cu caracter personal”, se arată în răspunsul Agenției Naționale pentru Venituri.

Deși, potrivit Agenției, rușii sancționați beneficiază de protecția Regulamentului european privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), site-ul de investigații Bird.bg a dezvăluit deja câteva nume. Deja în aprilie 2022, publicația a anunțat că patru cetățeni ruși de pe lista sancțiunilor UE au proprietăți în Bulgaria. Este vorba de Serghei Chemezov, Maxim Topilin, Vladimir Pligin și Alexei Chepa, care prin rude și companii offshore dețin proprietăți la Marea Neagră.

Lipsă de acțiune politică la nivel înalt

„Nu este de mirare că Bulgaria nu pare să aplice sancțiuni UE împotriva persoanelor și companiilor din Federația Rusă. Este evident că autoritățile bulgare nu îndrăznesc, nu vor și nu au procedurile și capacitatea de a aplica sancțiunile. Pentru aceasta, se așteaptă un semnal de la cel mai înalt nivel politic pentru orice acțiune, iar acesta nu numai că nu vine în acest moment, ci dimpotrivă – semnalele sunt că guvernul bulgar ar dori să atenueze sau să anuleze sancțiunile împotriva Rusiei”, a comentat, pentru Mediapool, Ruslan Stefanov, de la Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), care este unul dintre experții principali pe acest subiect.

„Cel mai elocvent exemplu în acest sens este dorința inexplicabilă de a negocia cu Gazprom din vara trecută și derogarea de la sancțiunile pentru rafinăria Lukoil Neftohim, pe care guvernele bulgare le-au activat și apărat, în ciuda lipsei de temei și a necesității unui astfel de lucru”, a adăugat el.

El face o paralelă cu povestea din jurul instalării aparatelor de măsură în rafinărie cu ani în urmă, ceea ce duce la concluzia că autoritățile bulgare nu au încrederea că pot asigura respectarea legilor țării.

„Adoptarea Legii privind controlul companiilor cheie pentru securitatea națională și infrastructura critică de către ultimul parlament bulgar s-a produs cu o întârziere de 6 luni față de legi similare din Europa, neexistând mecanisme elaborate de implementare”, comentează Stefanov.

Potrivit spuselor sale, carențele instituționale sunt încorporate în infrastructura bulgară de securitate națională și economică și există mulți factori care le susțin.

„În din 2016, în publicația sa „Manualul Kremlinului”, împreună cu Centrul American pentru Studii Internaționale și Strategice al lui Zbigniew Brzezinski, Centrul pentru Studiul Democrației a remarcat că, din punctul de vedere al securității economice, Bulgaria este una dintre cele mai vulnerabile țări – ca prezență și active ale persoanelor fizice și juridice ruse”, a comentat expertul.

Controlul Rusiei asupra economiei

În 2014, serviciile de informații germane au ieșit cu o evaluare că, în anumiți ani, Rusia controla până la o treime din cifra de afaceri a economiei bulgare.

„Există și numeroase investigații jurnalistice despre cazuri specifice de control, inclusiv prin zone offshore, precum și legături ale unor politicieni bulgari de rang înalt, inclusiv foști miniștri de finanțe. În acest sens, probabilitatea de a nu exista persoane și companii care să fie cel puțin verificate pe listele de sancțiuni, ar fi foarte surprinzătoare”, adaugă Ruslan Stefanov.

În ciuda nevoii mari, Bulgaria nu a edificat o politică modernă de stimulare a investițiilor care să includă elemente de securitate economică și monitorizare (screening) a investițiilor.

Recent, Comisia Europeană constată că, alături de Cipru, Bulgaria este singura țară din UE care nu numai că nu are un astfel de mecanism, dar nici nu are nicio inițiativă legislativă pentru a crea unul.

„Deși în Legea privind Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS) scrie că Agenția este responsabilă de securitatea financiară și economică a țării, lipsesc orice mecanisme practice de implementare a acestui rol, inclusiv în cadrul Consiliului de Securitate de pe lângă Consiliul de Miniștri. Drept urmare, țara riscă să devină un port pentru active rusești și alte active riscante, așa-zisele capitaluri corozive, care încearcă să ocolească regimurile de sancțiuni existente. Totodată, acest lucru împinge intrarea capitalurilor ușoare sau constructive, care pare să fie deja observată în Bulgaria”, a remarcat Ruslan Stefanov.

„Flexibilitate și creativitate”

Neglijarea sancțiunilor este în mod clar o politică intenționată și un motiv de mândrie, așa cum a reieșit din recenta recunoaștere publică a ministrului bulgar de externe de la Sofia, Nikolai Milkov.

„Au fost impuse sancțiuni Rusiei, în care Bulgaria a dat dovadă de flexibilitate și o abordare creativă în ceea ce privește menținerea unui partener serios și de încredere în UE și, în același timp, păstrarea intereselor bulgare, astfel încât să nu afecteze economia noastră”, a spus el, la sfârşitul lunii ianuarie, la prezentarea raportului privind activitatea desfăşurată de ministerul său în cadrul guvernului interimar. (Articol de Krasen Nikolov / Traducerea: Mirela Petrescu)