Cum au ignorat Europa și Kievul avertismentele CIA / Serviciile secrete din SUA și Marea Britanie au anticipat fiecare detaliu al invaziei Rusiei în Ucraina / Carantina i-a alimentat ambițiile lui Putin

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În timp ce războiul din Ucraina intră în al cincilea an, o investigație a „The Guardian” dezvăluie un paradox uluitor. Cu câteva luni înainte de ofensiva rusă din 24 februarie 2022, serviciile de informații americane și britanice descifraseră amploarea intențiilor lui Vladimir Putin, relatează Le Point. Dar avertismentele lor repetate au fost ignorate, mai întâi de Europa, apoi de Kiev. Peste o sută de interviuri cu actori-cheie din domeniul informațiilor, diplomației și armatei ne permit să reconstituim această cronologie secretă a unui război anunţat.

În noiembrie 2021 semnalele detectate de agențiile americane timp de câteva săptămâni erau alarmante: o invazie rusească părea iminentă. Președintele Joe Biden l-a trimis pe William Burns, pe atunci director al CIA și fost ambasador al SUA la Moscova, să avertizeze Kremlinul cu privire la consecințele economice și politice ale unei astfel de operațiuni militare. Însă Burns, care a mers în Rusia, a trebuit să se mulțumească cu o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, care era izolat într-una dintre proprietățile sale.

Șeful Kremlinului, neînduplecat, a rămas pe poziţii: „Serviciile de informații m-au informat despre prezența unei nave de război americane care patrulează în jurul Mării Negre echipată cu rachete capabile să-şi atingă ținta în câteva minute”, a afirmat el. Aceasta, potrivit lui, era o dovadă a vulnerabilității strategice a Rusiei într-o lume unipolară dominată de Statele Unite. Trei luni mai târziu, armata rusă a trecut granița ucraineană, perturbând ordinea europeană de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Carantina i-a alimentat ambițiile lui Putin

Potrivit „The Guardian”, Putin a luat probabil decizia încă din prima jumătate a anului 2020. În acel an, a adoptat amendamente constituționale pentru a-și prelungi mandatul după 2024 și s-a autoizolat timp de câteva luni în timpul pandemiei de Covid-19 pentru a studia istoria Rusiei și a reflecta asupra locului său în narațiunea națională. Represiunea violentă din Belarus l-a slăbit pe Lukașenko și i-a deschis ușa Moscovei pentru a folosi teritoriul belarus ca bază pentru invazie.

În primăvara anului 2021 mișcările de trupe la granița cu Ucraina și în Crimeea (oficial pentru exerciții) au început să dezvăluie amploarea planului. Statele Unite l-au suspectat pe Putin că vrea să-și justifice intențiile în timpul discursului său anual din 21 aprilie. După ce a fost avertizat, Biden l-a sunat direct pe președintele rus: „Și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această desfășurare și a făcut apel la detensionare, propunând în același timp un summit în lunile următoare, ceea ce știam că îl va interesa pe Putin”, explică Avril Haines, directoarea serviciilor naționale de informații.

Patru săptămâni mai târziu Putin a publicat un eseu amplu despre istoria Ucrainei, începând din secolul al IX-lea, afirmând că „adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia”, citează „The Guardian”. Mașinăria era pusă în mișcare.

Scepticismul Kievului

La sfârșitul lunii octombrie 2021 CIA și MI6 au trimis memorii către Kiev în care detaliau noile lor evaluări alarmante. La câteva zile după vizita lui Burns la Moscova doi oficiali americani s-au dus din nou în Ucraina pentru a-i informa pe demnitari: „Le-am spus, în esență: ‘Vom urmări situația. Veți avea acces la informații. Acesta nu este un avertisment banal; este foarte grav. Aveți încredere în noi'”, povestește Eric Green, unul dintre oficiali. În ciuda acestui fapt, scepticismul predomina.

Privite retrospectiv, două evenimente izolate capătă sens: otrăvirea liderului opoziției, Alexei Navalnîi, în septembrie 2020 și exercițiile militare din Crimeea de la începutul anului 2021. Acestea pregăteau în realitate Rusia pentru a-l sprijini pe Putin în ajunul ofensivei. În public președintele rus abia dacă menționa Ucraina: „Alesese deja calea nediplomatică”, notează „The Guardian”.

Amintirea probelor îndoielnice împotriva Irakului

La începutul anului 2022 dovezile deveniseră copleșitoare: imagini din satelit ale mișcărilor masive de trupe, comunicații militare interceptate care dezvăluiau acțiuni care ar fi fost lipsite de sens dacă nu s-ar fi pregătit un război. În ciuda acestor semnale clare, Europa a rămas paralizată. Franța și Germania au refuzat să ia în considerare posibilitatea izbucnirii unui război de mare intensitate pe continentul lor. Amintirea dovezilor îndoielnice folosite pentru a justifica invadarea Irakului în 2003 le-a alimentat scepticismul față de încă o „predicție americană fantezistă”.

„În ultimele săptămâni angajații serviciilor de informaţii începeau să înțeleagă, starea de spirit se schimbase. Dar liderii politici au refuzat să accepte acest lucru până la sfârșit”, a declarat un înalt responsabil al serviciilor secrete americane pentru „The Guardian”.

La Kiev, Volodimir Zelenski, ales în 2019 pe baza promisiunii de a negocia pacea în Donbas, se teme că mobilizarea activă ar provoca haos și panică. Drept urmare, el respinge de la sine avertismentele, inclusiv pe cele ale propriilor servicii de informații. Cu două săptămâni înainte de invazie interceptarea unei comunicări adresate liderului cecen Ramzan Kadîrov ar fi trebuit să fie decisivă: ea menționa o prezenţă la Kiev în scurt timp.