G4Media.ro

Cum arată relațiile dintre România și Ungaria înainte de întâlnirea dintre cei…

sursa foto: https://www.presidency.ro/

Cum arată relațiile dintre România și Ungaria înainte de întâlnirea dintre cei doi președinți: Novák Katalin și Klaus Iohannis  / Maghiarii din Transilvania, între țara mamă și mama vitregă

Palatul Cotroceni se pregătește să o primească pe președinta Ungariei, Novák Katalin, care sosește în vizită oficială în România pe 7 septembrie, la invitația președintelui Klaus Iohannis. Potrivit surselor de la palat, se concepe programul vizitei, protocolul se pune în mișcare, însemnele naționale ale statului al cărui șef este așteptat sunt scoase din depozite și pregătite pentru eveniment. Însemnele oficiale ale Ungariei sunt decolorate, timpul și-a spus cuvântul. 12 ani nu au fost utilizate, cele două state au luat o pauză în relațiile bilaterale la nivel înalt. La Budapesta, însemnele oficiale ale României cunosc aceiași deteriorare a timpului.

Palide și decolorate sunt și relațiile bilaterale dintre cele două state vecine din ultimii 12 ani. Grevate de moștenirea istorică nereconciliată în mod real, România și Ungaria au fost obligate să parcurgă împreună drumul integrării în NATO și UE, după căderea regimului comunist. Vestul a condiționat primirea celor două state în clubul lor de gestionarea moștenirii istorice, prin furnizarea de stabilitate în această zonă a Europei, zguduită de o serie de conflicte interetnice, în special în procesul de destrămare a fostei Iugoslavii.

După ce s-au văzut în plasa de siguranță și de dezvoltare a structurilor euroatlantice, ambele state au demarat politici privind conaționalii din afara granițelor, practic au inițiat strategii de reunificare a propriei națiuni, adaptându-se la realitățile geopolitice curente, fără schimbarea granițelor.

Începând cu anul 2008, România a punctat în politica de reunificare naționale prin acordarea simplificată a cetățeniei pentru românii din afara granițelor sale, ținta fiind în special românii din Moldova, stat în care România a investit în mod constant, în domeniile cheie, cum ar fi: educație, cultură și economie.

Ungaria și-a asumat în mod expres strategia privind reunificarea națiunii maghiare în Bazinul Carpatic, prin documentul adoptat de Parlamentul Ungariei în 2011, denumit Strategia de politică Națională – Cadrul strategic al politicii Naționale, prin care a câștigat competiția pentru sufletele maghiarilor din Transilvania, prin viziunea și sentimentul de apartenență la națiunea maghiară oferită conaționalilor din România.

Ungaria a creat o societate paralelă a comunității maghiare în Transilvania, întărind sistemul de educație, de cultură, cel social, economic și sportiv al acestora (despre investițiile Ungariei în Transilvania: Căsătorie de conveniență cu zestre de miliarde: așa a fost cucerit UDMR de către FIDESZ; Cine modelează mințile maghiarilor din România după chipul și asemănarea lui Viktor Orban/  Obiectivul Budapestei: Unirea națiunii maghiare în spațiul mediatic;).

Strategia de politică Națională a Ungariei se bate cap în cap cu interesele României care se definește ca stat național. România a făcut tot ce i-a stat în putință să împingă în brațele lui Viktor Orbán minoritatea maghiară de pe teritoriul său, prin răspunsul total neinspirat la demersul statului vecin (a se vedea pe subiect: Semnificațiile vizitei neobișnuite a ministrului de externe al Ungariei în România și ce ar trebui să facă guvernul de la București în relația cu Budapesta).

În implementarea Strategiei sale de politică Națională, Ungaria a ieșit total din limitele normelor de drept internațional public în privința relației dintre statul de rudenie și minoritatea națională aflată pe teritoriul altui stat. De altfel, maghiarii din Transilvania numesc Ungaria ca ”țară mamă”, România fiind cel mult o ”mamă vitregă”. Întărirea sistemului de educație, a culturii, a capacității economice a minorității maghiare din Transilvania vin ca o cale de a atenua efectele politicilor de asimilare ale României, în era post Trianon, și de a oferi resurse pentru reinventare și dezvoltarea comunității. Ungaria a conceput Strategia de politică Națională ca o cale de corectare a consecințelor Tratatului de la Trianon.

Dar Ungaria urmărește și obținerea unei forme de autonomie pentru maghiarii din Transilvania, după cum au declarat voalat sau mai direct oficialii ungari (vezi declarația lui Németh Zsolt la dezbaterea organizată cu ocazia a 20 de ani de la înființarea Universității Sapientia).
În fapt, Ungaria în mod indirect, prin minoritatea maghiară din Transilvania, neagă definiția de stat național a României, construindu-și simultan un stat național. O contradicție în gândire.

Această evoluție a relației dintre minoritatea maghiară din Transilvania și Ungaria generează iritare și îngrijorări nu doar la București, dar și în cancelariile Occidentale. Ungaria lui Viktor Orbán a exportat iliberalism, naționalism și radicalism în mintea maghiarilor din Transilvania, care au devenit cei mai aprigi susținători ai premierului Ungariei din Bazinul Carpatic.

Declarațiile premierului Viktor Orbán de la Tușnad au venit ca o lebădă neagră în relațiile interetnice din România, un test de loialitate a minorității maghiare, nu față de România, ci față de valorile drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Testul picat de liderii UDMR va avea consecință încă greu de descifrat pe termen mediu și lung.

Pe termen scurt, statul român a plesnit comunitatea maghiară pe planul educației în trei cazuri: cel de la Huedin, din Oradea și a colegiului romano-catolic din Târgu Mureș.  În rest, Bucureștiul a rămas într-un clișeu de comunicare: România este un model de respectarea a drepturilor minorităților naționale. În teorie da, în practică departe de a fi un model.

Un alt aspect definitoriu în relațiile bilaterale este politica externă al celor două state vecine. Deși parte a blocului euroatlantic, politica externă a României și Ungariei gravitează pe orbite foarte diferite. Ungaria critică în mod constant Occidentul și UE, dezvoltând un parteneriat cu Rusia și China. Din cauza parteneriatului special cu Vladimir Putin, Ungaria a fost prezentată ca fiind calul troian al Rusiei în UE și NATO, raportarea Budapestei la războiul din Ucraina adâncind neîncrederea partenerilor din Occident, al administrației SUA, dar și a Grupul de Varșovia.

România, chiar dacă nu s-a exprimat niciodată pe relația Ungariei cu Rusia, nu se simte deloc confortabil cu această linie de politică externă a vecinilor, atunci când este profund implicată în relațiile euroatlantice, fiind un stat cu interese directe în securitatea la Marea Neagră, în viitorul Moldovei, și în privința consecințelor războiului din Ucraina. România are o politică clară în susținerea poziției euroatlantice în războiul din Ucraina.

În această atmosferă sosește în vizită oficială pe 7 septembrie, la București, Novák Katalin președinta Ungariei, în toamna în care se împlinesc 20 de ani de la Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI.
Doar că Bucureștiul și Budapesta au o viziune total diferită asupra a cum ar trebui să arate Europa secolului XXI.

Cele două state vecine au reușit în ultima perioadă să dezvolte o colaborare de susținere reciprocă în instituțiile internaționale. Pe plan economic, schimbul între cele două state este unul însemnat și în creștere. România are nevoie inclusiv de sprijinul Ungariei pentru primirea în spațiul Schengen dar și în ce privește ridicarea MCV. Prioritățile imediate și majore ale politicii externe a României sunt: integrarea în Spațiul Schengen, ridicarea MCV și integrarea în OECD. Toate cele trei priorități au nevoie de votul Ungarei. Geografic, calea terestră a României spre Europa de Vest, trece prin Ungaria.

Ungaria are nevoie de România ca un vecin, dacă nu prietenos, măcar să nu fie ostil față de interesele ungare pe plan internațional, în special la nivelul Uniunii Europene, de România care respectă drepturile minorității maghiare, și nu-i pune bețe în roate în relația cu această minoritate. Ungaria are nevoie de România ca un vecin prieten, chiar și după ce Bucureștiul își atinge țintele de politică externă mai sus amintite.
Pentru Klaus Iohannis vizita oficială a omoloagei ungare se înscrie și în procesul de construire a candidaturii pentru o funcție de rang înalt la nivel internațional (secretar general NATO), un șef de stat care are relații bune cu statele vecine.

Și chiar și în acest demers al diplomației române, de a-și propulsa președintele într-o funcție de rang înalt la nivel internațional, Bucureștiul are nevoie și de acordul Budapestei. Pentru Ungaria, vizita la nivel înalt, reprezintă încă un moment de atenuare a izolării internaționale la care este supusă Budapesta, președinta Novák Katalin fiind un vector de acțiune în acest sens, după ce premierul ungar a devenit o povară în relațiile internaționale pentru Ungariei.

Dar cancelariile Occidentale vor căuta, în continuare, răspunsul la cea mai importantă întrebare: ce urmărește Viktor Orbán cu maghiarii din Transilvania? Evoluțiile în relația dintre București – maghiarii din Transilvania și Budapesta pot fi surse de tensiune, pot duce la conflicte interetnice, sau nu? Pentru că de la schimbare de regim din 1989, această relație în trei este tratată de analiști ca factor de risc de tensiuni și conflicte interetnice, care pot să destabilizeze regiunea. Până acum, cu eforturi, dialog și compromis am avut parte de stabilitate și conviețuire care a generat dezvoltare. În acest moment, cel mai mare dezacord între cele două state vecine se referă la relația Budapestei cu maghiarii din Transilvania. În această relație, România identifică pericole la adresa relațiilor interetnice de pe teritoriul său.

Întâlnirea la nivel înalt dintre Klaus Iohannis și Novák Katalin poate fi o oportunitate de a reinventa relația bilaterală și a iniția un dialog real între pe temele curente dintre cele două capitale, sau va fi un eveniment în care fiecare parte își va puncta mediatic țintele de comunicare. Depinde de intenția, buna credință și sinceritatea celor două părți, grevate puternic de moștenirea trecutului, de lipsa de reconciliere istorică, de interese diferite, și imaginea diferită asupra Europei secolului XXI. Vor reuși cele două părți să ofere garanții Occidentului că relația bilaterală va fi în continuare un factor de stabilitate a regiunii?

Însemnele oficiale ale Ungariei decolorate de răceala timpului scurs în relațiile bilaterale cu România, vor fi schimbate. Dar demersul de sinceritate de a da viață pe fața relației bilaterale dintre cele două state vecine, va fi unul mult mai dificil, care probabil nu a fost atins niciodată pe deplin de părți până acum.

Notă: În Ungaria, președintele este ales de Parlament și are atribuții preponderent simbolice în sistemul constituțional al statului vecin, acesta fiind o republică parlamentară. Primul ministru al Ungariei are puteri executive depline, inclusiv în ce privește politica externă, și este ales de parlament la propunerea președintelui, din partea partidului care a obținut cele mai multe voturi în urma alegerilor și poate care poate constitui majoritatea parlamentară.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

9 comentarii

  1. „România fiind cel mult o ”mamă vitregă”.”
    Voi mai recitiţi textele astea cu un pic de simţ critic?! Cine a spus asta? Cine îşi asumă fraza asta? Şi dacă ar fi aşa, oare nu sunt şi câteva milioane de români care cred că statul român se poartă ca o mamă vitregă? Doar căutaţi sa imflamati situaţia si mai mult. Noroc ca ne taie gazul că petarde aveţi destule

    • Iohannis trebuie sa o roage pe Katalin :
      – ca Ungaria sa renunte la toate actiunile revizioniste, iredentiste si revansarde
      – sa ceara maghiarilor din Romania sa respecte Constitutia, Drapelul, Imnul, Limba si Sarbatorile Nationale ale tarii in care traiesc, sa invete si sa foloseasca Limba oficiala a Romaniei
      – sa le spuna maghiarilor din Romania ca din ultimii 500 de ani, 350 de ani Ungaria nu a existat ca stat (150 de ani a fost pasalac turcesc, iar 200 de ani a fost provincie austriaca, timp in care Transilvania a ramas un Principat autonom), 50 de ani a facut parte din Imperiul Austro-ungar, iar in ultimii 100 de ani a fost asa cum este astazi, deci sa termine cu minciuna ca Transilvania a apartinul 1000 de ani Ungariei
      – sa le mai spuna maghiarilor din Romania ca dupa destramarea Imperiului Habsburgic, niciuna din natiunile cotropite nu a dorit sa ramana in componenta Ungariei, dovada a modului cum s-au comportat cotropitorii maghiari cu acestia, a drepturilor acordate de maghiari locuitorilor din teritoriile cotropite.

  2. duamna asta presedinta a ungariei a fost ministru familiei
    udemereu a propus un minister al familiei dupa ce fire-rea / peeeseeedeee a lansat ideea asta

    fire-rea se pregateste sa fie ca dumana katalin

  3. Știați că: Ungaria își primește gazele rusești prin conducte românești? Nu știați!

  4. @Cosmin gazul rusesc tranzitează România, la fel și Bulgaria. Tranzitul se face în baza unor acorduri internaționale. Iar treaba cu întâlnirea cred că Iohannis are temă de casă.

  5. Sa o intrebe de ce s-a permis dezvelirea bustului lui Horthy in Parlamentul Ungariei. Eu cred ca asta ii face fericiti pe TOTI UNGURII. Si mai ales sarbatorirea Dictatului de la VIENA cu AMINTIREA TRANSILVANIEI ca si cum TRANSILVANIA nu ar fi parte din România.ASTA ESTE UN AFRONT la adresa României!

  6. Iohannis, dacă ii tragi una peste bot fufei lui Putin îmi recâștigi respectul.

  7. ungaria a facut de la zero/renovat crese, gradinite, scoli, universitati, biserici, stadioane\sali de sport pentru minoritatile maghiare, le-a dat cetatenie, si asta nu doar din Ro, ci din toate tarile unde exista aceasta minoritate – probabil o sa fie aprovizionati si cu gaz rusesc – Romania, in afara ca le-a amintit zilnic de constitutie si de statul national si indivizibil, ce a facut pentru minoritatile romane din alte tari? sau ce a facut pentru minoritatea maghiara din Ro? – de ex. pt. minoritatea rroma a facut lege, si a incriminat orice afirmatie sau actiune denigratoare adresata acestei minoritati…

  8. ceea ce vedem se numeste alternativa . gestul de a nu il invita pe orban si acceptul doamnei de a veni in romania ne arata viitorul ungariei . cit despre autonomie sa nu uitam cum presedintele a oprit din fasa decizia psd sub dragnea ce oferea o lege privind autonomia tinutului asa zis scuiesc .