Cum ar putea Iranul să atace ținte ale SUA și ale aliaților lor din Orientul Mijlociu

Consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, a anunţat duminică că Statele Unite urmează să trimită în Orientul Mijlociu un grup de luptă – ce include un portavion – cu scopul de a arăta în mod clar Teheranului că orice atac vizând interese americane sau ale aliaților SUA va fi sancţionat. Declarația lui Bolton a fost făcută după ce agenția israeliană de informații Mossad ar fi avertizat americanii în legătură cu iminența declanșării unui atac de către iranieni.

Detaliile cu privire la posibilul complot iranian nu au fost dezvăluite, dar sursele au afirmat că avertismentul ar fi vizat o țintă americană din regiunea Golfului Persic sau aliații americanilor din zonă, precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite. Experții cred că, în acest context, Iranul are la îndemână câteva variante pe care le poate folosi ca să atace interesele Statelor Unite în regiune și, chiar dacă informațiile legate de o acțiune iraniană sunt puține, există un potențial mare ca escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran să fie reală.

„Statele Unite nu caută război cu regimul iranian,” a declarat Bolton, anunțând că navele de război americane din grupul de luptă USS Abraham Lincoln se îndreaptă către Orientul Mijlociu. Dar „orice atac asupra intereselor Statelor Unite sau a celor ale aliaților noștri va fi întâmpinat cu forță severă.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Desfășurarea USS Abraham Lincoln vine la scurt timp după ce US Navy a anunțat că a desfășurat două grupuri navale de luptă în Marea Mediterană, în ceea ce, așa cum am explicat în acel moment, este un mesaj transmis nu doar Rusiei, ci și și Iranului. Portavioanele USS Abraham Lincoln și USS John C. Stennis, precum și navele lor de escortă, au început recent operațiuni navale în regiune. Primul dintre ele a fost trimis acum spre Golful Persic, ca urmare a temerilor legate de Iran.

„Suntem pe deplin pregătiți să răspundem la orice atac, declanșat fie prin forțele proxy, fie de către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, fie de către forțele regulate iraniene,” a adăugat consilierul de securitate al Casei Albe. Afirmațiile lui Bolton au fost în ton cu declarațiile agresive făcute de către Administrația Trump împotriva Iranului în ultimii doi ani, în care a cerut constant regimului de la Teheran să își schimbe atitudinea, condamnând activitățile sale regionale, sprijinul acordat terorismului și ambițiile nucleare ale republicii islamice (în perioada scursă de la retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul, oficialii de la Washington au intensificat în mod constant presiunea economică asupra asupra regimului iranian și au implementat o serie de sancțiuni împotriva exporturilor sale de petrol și ca pedeapsă pentru sprijinul acordat unor forțe proxy, precum Hezbollah. În urmă cu câteva săptămâni, Statele Unite au desemnat Corpul Gardienilor Revoluției ca fiind o organizație teroristă).

Oficialii din Administrația de la Washington nu au dezvăluit până în acest moment care au fost motivele care au stat la baza îngrijorărilor privind un posibil atac iranian împotriva Statelor Unite sau ale aliaților lor. Secretarul interimar al Apărării, Patrick Shanahan, a menționat doar „indicii ale unei amenințări credibile din partea forțelor regimului iranian.”

Potrivit portalului de investigații Axios, informațiile privind posibilul atac iranian ar fi venit de la Israel, în principal de la agenția de spionaj Mossad, și au fost oferite în urmă cu două săptămâni, în timpul discuțiilor purtate la Casa Albă între o delegație israeliană condusă de consilierul pentru securitatea națională, Meir Ben Shabbat, și o echipă americană condusă de Bolton.

Un oficial israelian a afirmat că agenția Mossad ar fi creionat mai multe scenarii legate de intențiile republicii islamice: „Încă nu ne este clar ceea ce încearcă să facă iranienii și cum intenționează să facă acest lucru, dar este clar că, ca urmare a intensificării presiunii americane împotriva sa, ‘temperatura’ Iranului este în creștere și ei iau în calcul să se răzbune împotriva intereselor Statelor Unite din Golf.”

Deși detaliile posibilului atac iranian nu sunt clare, observatorii notează că dinamica regiunii și, în special, felul în care forțele iraniene cât și cele americane sunt desfășurate și implicate în regiunea Golfului Persic, fac ca iranienii să aibă numeroase variante prin care ar putea să atace, să saboteze sau să hărțuiască Statele Unite și aliații lor. De exemplu, forțele iraniene sau cele proxy operează în apropiere de forțele SUA și cele susținute de americani atât în Irak, cât și în Siria. Iranul amenință în mod frecvent să perturbe comerțul mondial cu petrol prin blocarea Strâmtorii Hormuz. De asemenea, aliații Iranului din Yemen și Fâșia Gaza amenință în mod direct aliații americanilor din Arabia Saudită și Israel cu atacuri cu rachete.

Este o opinie împărtășită și de Ali Vaez, expert în Iran la organizația Crisis Group, care a declarat pentru site-ul Defense One: „Realitatea este că SUA sunt foarte expuse în regiune. Iranienii au o experiență vastă atacând forțele americane din zonă prin utilizarea indirectă a aliaților lor din milițiile șiite.”

Iranul are „o mulțime de opțiuni,” a adăugat expertul. „Problema este că, din cauză nu există opțiuni secundare de dialog și canale de comunicare între cele două țări, riscurile unei confruntări care să scape rapid de sub control sunt destul de ridicate.”

Variantele Iranului
* Așa cum afirmă și Vaez, atacarea forțelor americane și aliate din Siria și Iran este una dintre opțiunile Iranului. Statele Unite au aproximativ 2.000 de soldați în Siria, unde Iranul și milițiile aliate au o prezență militară semnificativă. Circa 5.000 de forțe americane de securitate activează în Irak, unde republica islamică rămâne un jucător influent. De asemenea, aproximativ 14.000 de soldați americani sunt prezenți în Afganistan, unde Teheranul a făcut o cauză comună cu talibanii în lupta împotriva Statului Islamic. Observatorii cred că Iranul are mijloace și resurse de a escalada tensiunile în oricare dintre aceste trei țări.

* Milițiile aliate Iranului ar putea ataca cu rachete bazele americane din Siria și Irak. Multe dintre forțele care acționează în cele două țări sunt sprijinite de regimul de la Teheran. Folosirea forțelor proxy nu este o variantă deloc nouă pentru republica islamică.

* Iranul a amenințat în repetate rânduri că ar putea perturba comerțul mondial cu petrol, dintre care o mare parte se desfășoară prin Strâmtoarea Hormuz. Aproximativ 18.5 milioane de barili de petrol pe zi sunt transportați pe calea navigabilă îngustă dintre Iran și Peninsula Arabică. După ce, la sfârșitul lunii aprilie, Statele Unite au amenințat cu sancțiuni pe toate țările care vor importa petrolul iranian (într-un efort de a reduce la zero exporturile republicii islamice), Iranul a avertizat că ar putea închide strâmtoarea, o mișcare care ar afecta serios economia mondială.

Experții cred că, chiar dacă nu ar putea să exporte petrol prin ea, e puțin probabil ca Iranul să închidă Hormuz. Prin strâmtoare trec nu doar exporturile iraniene de petrol, dar și exporturile și importurile sale non-petroliere. „Își vor tăia singuri gâtul dacă vor închide strâmtoarea,” a declarat Michael Knights, expert în regiune la Institutul Washington, un think tank american care studiază Orientul Mijlociu.

* Una dintre variantele cele mai la îndemână pentru Iran ar fi atacarea și hărțuirea aliaților americani din regiune, între care Israel și Arabia Saudită. Teheranul susține financiar, logistic și militar organizația palestiniană Hamas, care în ultimele zile a lansat aproximativ 600 de rachete către Israel din Fâșia Gaza.

De asemenea, Iranul ar putea să încurajeze rebelii Houthi din Yemen, cu care sunt aliați, ca să atace transporturile de petrol din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite destinate Europei. (Cele două țări au preluat cota de piață a Iranului ca urmare a implementării sancțiunilor americane). În cursul actualului conflict din Yemen, rebelii Houthi au lansat deja rachete împotriva Arabiei Saudite.

Este greu de știut ce va face Iranul, dacă va ataca în final forțele americane sau aliate și cum vor reacționa Statele Unite în această situație. Merită însă să precizăm că posibilitatea izbucnirii unui conflict între Statele Unite și Iran a reprezentat, alături de un război între SUA și China, una dintre cele două mari amenințări la adresa păcii în 2019, potrivit celui de-al unsprezecelea sondaj Preventive Priorities Survey realizat de către Council on Foreign Relations (CFR) la sfârșitul anului trecut și despre care a scris și G4Media.ro.

Sondajul Preventive Priorities Survey a fost realizat de către Centre for Preventve Action (CPA) din cadrul CFR și, în cadrul lui, mai mulți experți de politică externă și oficiali guvernamentali au fost rugați să identifice treizeci de conflicte aflate în desfășurare sau potențiale, pe baza probabilității că ele se vor produce în 2019 sau se vor agrava în acest an. Specialiștii au fost rugați să listeze aceste conflicte și în funcție de impactul lor potențial asupra intereselor naționale ale Statelor Unite. În acest sondaj, o confruntare armată între Iran și Statele Unite sau unul dintre aliații săi din cauza implicării regimului de la Teheran în conflictele regionale și în sprijinirea grupurilor militare proxy (Hezbollah din Liban, de exemplu) a fost considerată un conflict cu probabilitate moderată de a se produce, dar cu impact ridicat asupra Statelor Unite. Ținând cont de tensiunile tot mai ridicate dintre cele două părți din ultima perioadă, întrebarea care se pune este dacă predicțiile experților care au vorbit despre un posibil conflict SUA-Iran în 2019 se vor adeveri sau nu?

Surse: Defense One, Axios, Council of Foreign Relations

Foto: Liderul suprem iranian Ali Khamenei impreuna cu presedintele Rouhani