EXCLUSIV Cum a ținut Tribunalul Tulcea peste 4 ani dosarul tonelor de cocaină eșuate în Delta Dunării și Marea Neagră, apoi l-a restituit la DIICOT / Termenul în camera preliminară era de 60 de zile / Curtea de Apel Constanța a admis contestația procurorilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tribunalul Tulcea a ținut peste 4 ani dosarul celor trei tone de cocaină eșuate în Deltă și Marea Neagră în 2019, apoi l-a restituit la DIICOT, conform portalului instanțelor de judecată. 

Termenul maximum în care un dosar poate fi ținut în camera preliminară este de maximum 60 de zile, conform legii.

Pe scurt, judecătoarea Elena Simion de la Tulcea a motivat restituirea prin faptul că dosarul ar fi nelegal, neclar, incomplet și încalcă dreptul la apărare al inculpaților. 

Însă judecătorii de la Curtea de Apel Constanța, instanță superioară Tribunalului Tulcea, nu i-au dat dreptate și, într-un rar caz de trimitere spre rejudecare, a admis contestația procurorilor Antimafia. 

Faptele din dosar se prescriu în 2029, au explicat surse judiciare pentru G4Media.

Amânările și restituirea

Primul termen în dosar a fost stabilit în 12 februarie 2021, iar cauza a fost amânată de 8 ori, pe parcursul a 3 ani și 4 luni, până în 28 iunie 2024, moment din care instanța a amânat și pronunțarea de patru ori, până în 23 octombrie același an, când a admis excepţiile invocate din oficiu și a constatat nulitatea absolută parţială a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale pentru trafic internațional de droguri și constituire de grup infracțional.

Jumătate de an mai târziu, în 30 aprilie 2025, după alte două amânări ale pronunțării, Tribunalul Tulcea dispune restituirea la DIICOT a dosarului ”ca efect al neregularităţilor rechizitoriului constatate prin încheierea din 23.10.2024 ce atrag imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății”. 

Ce înseamnă când judecătorul susține că nu a putut stabili obiectul și limitele judecății?

În termeni simpli, spunând că este în ”imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății”, magistrata Elena Simion de la Tribunalul Tulcea susține astfel că rechizitoriul este atât de neclar sau defectuos întocmit încât nu poate determina concret ce trebuie să judece și în ce limite.

Obiectul judecății cuprinde faptele concrete, în cazul de față principalele fiind traficul de droguri și constituirea de grup infracțional organizat, perioada și contextul în care acestea s-ar fi petrecut, adică despre ce e procesul propriu-zis, în timp ce limitele judecății sunt reprezentate de ”granițele” speței, adică cine și de ce este acuzat, dat fiind că judecătorii nu pot încălca aceste ”limite”. 

Iar faptul că nu poate stabili aceste lucruri presupune că magistratul nu înțelege din rechizitoriul procurorilor care sunt, concret, acuzațiile, care inculpat este acuzat de ce faptă, ce probe sunt în spatele fiecărei acuzații, ce rol are fiecare acuzat, când s-au petrecut faptele etc. 

Practic, judecătorul nu ar ști ce are de judecat, pe cine și, deci, nu ar putea asigura un proces corect. 

Ce spune Tribunalul Tulcea despre rechizitoriu

În 23 octombrie 2024, judecătoarea Elena Simion de la Tribunalul Tulcea a motivat, conform portalului instanțelor, că procurorii DIICOT: 

• Au început urmărirea penală fără aprobarea conform legii pentru trafic de droguri și grup infracțional organizat, deci o parte din probe au fost anulate, astfel că o parte din dosar este lovită de nulitate (”Constată nulitatea absolută parţială a ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale pentru lipsa autorizării prealabile a organului competent prevăzută de art. 9 alin. 3 C. pen. şi art. 10 alin. 2 C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc şi iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii de infracţiuni grave reţinute în sarcina inculpaţilor, Matei Iuliana, Şugar Bogdan Alin, Şugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Pălăcean Silviu Augustin, Alexandru Claudiu, Duran Domenech Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Calero Henares Alvaro Jesus, Kirnos Rostyslav, Sabater Nieto Juan Antonio, Stojic Predrag şi a tuturor actelor de urmărire penală efectuate după această dată şi dispune excluderea lor din materialul probator”);
• Au întocmit greșit rechizitoriul și că acesta este incomplet pentru că îi lipsesc elemente obligatorii, cum ar fi, spre exemplu, adresa unui inculpat (”Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, ca urmare a neindicării menţiunilor obligatorii potrivit art. 328 alin. 1 şi 2 C. proc. pen. (respectiv neindicarea unei adrese de domiciliu/ reşedinţă a inculpatului Nasrallah Eddine Nor Joseph)”).
• Au reținut acuzații care sunt prost explicate și neclare pentru că procurorii nu ar fi descris suficient de clar faptele, nu au arătat ce a făcut, concret, fiecare inculpat și nu au indicat în mod clar probele din spatele fiecărei acuzații (”Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.07.2020 emis în dosarul nr.1059/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, cu privire la inculpaţii Nasrallah Eddine Nor Joseph, Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan, Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin, Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Sabater Nieto Juan Antonio, Alexandru Claudiu, Pălăcean Silvius Augustin, Stojic Predrag, Kirnos Rotzslav, Calero Henares Alvaro Jesus, Şugar Bogdan Alin, în sensul insuficientei descrieri a situaţiei de fapt reţinute şi a neindicării mijloacelor de probă în baza cărora se sprijină acuzarea şi analiza acestora cu privire la fiecare infracţiune şi pentru fiecare inculpat în parte”). 
• Au încălcat dreptul la apărare pentru că unora dintre inculpați nu li s-a comunicat corect calitatea de suspect / inculpat, fapt care reprezintă o încălcare gravă a procedurii judiciare, pentru că inculpații nu s-ar fi putut apăra (”Constată nelegalitatea efectuării actelor procedurale ce privesc aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, respectiv inculpat pentru inculpaţii Duran Domenesch Antonio, Leon Palacios Edgar Juan Leon Palacios Ruben Pedro, Matei Iuliana, Sugar Iosif Augustin Postolea Alexandru, Manole Gabriel, Alexandru Claudiu, cu consecinţa încălcării dreptului la apărare prev. de art. 10 C. proc.pen. 

Ce arată, însă, procurorii și câștigă la Curtea de Apel Constanța 

În 18 martie, Curtea de Apel Constanța, instanță superioară a Tribunalului Tulcea, a acceptat contestația DIICOT, a anulat sentința judecătoarei și a dispus trimiterea dosarului spre rejudecare pentru etapa de cameră preliminară.  

Acest lucru nu înseamnă că începe judecata pe fond, ci doar că dosarul trebuie să fie judecat în camera preliminară, o etapă distinctă din proces (între trimiterea în judecată și judecata pe fond), unde se stabilește legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală. 

Între altele, judecătoarea de la Tribunalul Tulcea susține că rechizitoriul este incomplet și pentru că lipsește adresa de domiciliu / reședință a lui Nasrallah Eddine Nor Joseph, cetățean libanez care locuiește în Brazilia și unul dintre inculpații din dosar, dar care se afla deja în închisoare, în urma unei alte condamnări, de 22 de ani cu executare, pentru trafic de droguri. 

sursa foto: DIICOT

Procurorii arată însă că, conform codului de procedură penală, trebuie indicată adresa unde inculpații sunt citați, în acest caz penitenciarul Dr. Paulo Luciano Campos – l Avare din Sao Paolo (Brazilia), adresă care a fost indicată în rechizitoriu.

DIICOT subliniază în contestația la restituire că dosarul a fost tergiversat de judecătoarea de la Tribunalul Tulcea pentru că majoritatea amânărilor din cei 4 ani și a termenelor acordate în dosar au fost ca urmare a lipsei de procedură cu inculpatul Nasrallah Eddine Nor Joseph și a lipsei dovezii de comunicare către acesta a rechizitoriului.

Procurorii acuză instanța că nu a făcut demersuri suplimentare pentru a clarifica situația lui Nasrallah Eddine Nor Joseph și pentru a identifica centrul de detenție în care acesta se afla încarcerat și, deci, pentru a asigura îndeplinirea procedurii de citare.

”Nu doar că nimic nu împiedica judecătorul de cameră preliminară să procedeze la trimiterea unei comisii rogatorii către Brazilia, dar exista chiar această obligație a judecătorului, în virtutea rolului său activ. 

Mai mult decât atât, lipsa răspunsului autorităților braziliene privind domiciliul sau reședința lui Nasrallah nu avea o relevanță deosebită din perspectiva procedurii de citare, în condițiile în care Brazilia confirmase că acesta este încarcerat, iar domiciliul său, era în mod evident, într-un loc de detenție.

A face din propria încălcare a obligațiilor ce revin judecătorului de cameră preliminară, o culpă a parchetului, și a folosi această culpă pentru a evita demararea judecății, cu consecința apropierii împlinirii termenului de prescripție, reprezintă o conduită neconformă nu doar cu normele de procedură penală, ci și cu deontologia profesiei de magistrat.

Alternativ, dacă instanța ar fi abordat judecarea acestei cauze în respectul principiilor aplicabile procesului penal, ar fi putut să procedeze la disjungerea cauzei față de inculpatul Nasrallah și la începerea judecății față de ceilalți inculpați, cu atât mai mult cu cât motivele invocate din oficiu care în opinia sa, duceau la nulitatea punerii în mișcare a acțiunii penale față de ceilalți inculpați, invocate din oficiu, la 4 ani distanță de la primirea rechizitoriului, sunt imaginare”, arată procurorii în contestația pe care au depus-o la Curtea de Apel Constanța și care a fost consultată de reporterii G4Media. 

Fapte descrise pe ”zile, ore, minute, secunde” 

Alte concluzii ale judecătoarei care a restituit dosarul la DIICOT după 4 ani sunt că faptele nu sunt descrise clar și detaliat în rechizitoriu și nu este clar nici rolul fiecărui inculpat în grupul infracțional sau care este componența grupului și cum a ajuns cocaina în România.

În contestație însă, procurorii arată că faptele nu numai că sunt descrise în detaliu acuzațiile sau elementele despre traseul drogurilor și transport, dar DIICOT arată că activitatea infracțională este descrisă ”pe zile, ore, minute, secunde”, iar implicarea și contribuția fiecărui inculpat în grupul infracțional organizat sunt făcute ”cu prezentări grafice, capturi foto și hărți relaționale”:

”Apoi, pe subcapitole este descrisă participația la comiterea infracțiunilor a fiecărui inculpat separat sau împreună cu alții în funcție de cum au acționat. În descrierea situației de fapt și a participației inculpaților, precum și în capitolul V.1 din rechizitoriu sunt prezentate probele în baza cărora a fost stabilită situația de fapt și vinovăția inculpaților cu precizarea inculpaților la care se referă probele. Astfel, considerăm că în rechizitoriu sunt foarte clar și detaliat (zile, ore, minute, secunde) descrise situația de fapt, participația fiecărui inculpat, probele administrate cu indicarea inculpaților la care se referă, încât fiecare inculpat poate înțelege, fără ajutorul unui jurist, învinuirea care i se aduce”.

O altă acuzație a judecătoarei este că anumitor inculpați DIICOT nu le-a adus la cunoștință calitatea de inculpat.

Or procurorii arată că, pentru a evita blocajele în timpul urmăririi penale în situațiile în care nu se cunoaște adresa unde locuiește suspectul, nu se cunoaște locul său de muncă sau inculpatul lipsește nejustificat, se sustrage sau este dispărut, Codul de Procedură Penală prevede tocmai că ”organul de urmărire penală continuă urmărirea și fără a-l audia pe inculpat atunci când acesta lipsește nejustificat, se sustrage sau este dispărut”.

În contestație, procurorii DIICOT mai arată și următoarele, printre alte contraargumente la susținerile judecătoarei Elena Simion, despre care procurorii nu înțeleg de ce a tergiversat dosarul peste 4 ani:

• Sunt de neînțeles susținerile judecătorului de cameră preliminară referitoare la insuficienta descriere a activității infracționale a fiecărui inculpat în parte, în condițiile în care în rechizitoriu, într-o manieră clară și accesibilă oricărei persoane cu o pregătire nu neaparat juridică, sunt descrise nu doar actele comise de fiecare inculpat în parte, dar și cele comise de subgrupurile din cadrul grupului infracțional organizat, de grup în ansamblul său, cu indicarea, pentru fiecare act în parte, a mijloacelor de probă din care comiterea sa, rezultă; 
• Mai mult decât atât, sunt de neînțeles susținerile judecătorului de cameră preliminară privind așa zisa grabă a organului de urmărire penală, de a trimite în judecată și discutabile din perspectiva exercitării de către acesta a funcției sale judiciare în acord cu normele aplicabile procedurilor penale și activităților magistraților;
• Se observă că trimiterea în judecată a survenit la data de 13.07.2020, la un an și 3 luni de la comiterea faptelor, ceea ce pentru orice obsevator rezonabil cu o educație juridică, nu denotă o grabă, ci parcurgerea unor proceduri pentru care legile în vigoare, prevăd anumite termene; 
• De altfel, această înțelegere proprie a noțiunii de celeritate, care trebuie să caracterizeze orice procedură penală în acord cu normele de procedură penală române și cu cele statuate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, se reflectă și în modul în care procedura în faza de cameră preliminară a fost gestionată, ajungându-se ca termenul de 60 de zile, prevăzut de art.343 C.P.P., să fie prelungit nejustificat de judecătorul de cameră preliminară la o durată de peste 4 ani (…);

În 18 martie, Curtea de Apel Constanța a admis contestația procurorilor DIICOT, într-o rară acțiune de restituire spre rejudecare și nu de refacere a rechizitoriului, și a cerut judecătoarei de la Tribunalul Tulcea să judece dosarul în regim de cameră preliminară. 

Cine e judecătoarea Elena Simion de la Tribunalul Tulcea 

Elena Simion este magistrat din anul 2009, atunci când a lăsat avocatura și a început activitatea de procuror pentru următorii 10 ani.

Simion a fost eliberată din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea de președintele Klaus Iohannis, care în 19 iulie 2019 a numit-o în funcția de președinte la Tribunalul Tulcea. 

La vremea respectivă, persoanele cu experiență de peste 10 ani în profesii juridice puteau deveni procurori sau judecători fără să treacă prin examenele dure de admitere și absolvire ale cursurilor Institutului Național al Magistraturii, ci printr-un simplu examen și interviu susținute la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În 5 iunie 2009, atunci când Elena Simion a intrat în magistratură CSM era condus conform informațiilor publice de Virgil Andreieș (președinte) și Lidia Bărbulescu (vicepreședinte).

Despre Virgil Andreieș, fost șef al Curții de Apel Cluj, HotNews arăta în ianuarie 2009, la numirea în funcția de șef al CSM, că a deschis mai mult de 10 procese împotriva Curții de Apel și a CSM pentru a obține sporuri de vechime, de stres, plata diferenței de drepturi bănești cuvenite cu titlu de indemnizație de membru al CSM fără activitate permanentă ori prime de concediu.

În Raportul de țară întocmit în 2007 de Comisia Europeană, patru membri CSM, printre care și Andreieș, au fost nominalizați ca fiind în posibil conflict de interese pentru că, spre exemplu în cazul lui Andreieș, acesta ocupa și funcția de președinte al Curții de Apel Cluj și era și membru CSM, care controlează instanțele din țară, mai arăta HotNews. 

În același timp, Lidia Bărbulescu era considerată una din cele mai influente și nereformiste figuri din sfera magistraților de la acea vreme și a intrat în conflict atât cu fostul președinte Traian Băsescu și fosta ministră a Justiției Monica Macovei atunci când Bărbulescu a ajuns șefă a CSM.

Unul dintre exemple este cel în care Bărbulescu susținea că prerogativa numirii procurorilor-șefi trebuie să revină CSM și nu președintelui statului.

Lidia Bărbulescu era cunoscută ca apropiată a fostului ministru PSD al Justiției din epoca Adrian Năstase, Rodica Stănoiu, fapt pentru care, în 2001, a promovat de la Tribunalul Olt direct la Curtea Supremă, fără a mai trece și prin stadiul de judecător de Curte de Apel, arăta în 2009 portalul de justiție romaniacurata.ro. Doi ani mai târziu a ajuns vicepreședintele Curții. 

Ulterior, Bărbulescu s-a dovedit a fi unul dintre principalii oponenți din CSM ai reformelor inițiate de Monica Macovei, ministrul Justiției la acea vreme. 

Mandatul Lidiei Bărbulescu a fost marcat și de tensiuni cu Comisia Europeană, care critica ritmul lent al reformelor din Justiția românească. 

Prafuri pentru Marea Neagră: Cum a eșuat transportul de cocaină

În iulie 2020 procurorii DIICOT finalizau operațiunea ”Grimm Brothers” în urma căreia 16 inculpați au fost trimiși în judecată pentru trafic internațional de droguri, luare de mită și fals în declarații. 

Era vorba despre pachetele de cocaină care au eșuat pe plajele litoralului românesc și în Sfântu Gheorghe (Tulcea), în perioada 26 martie-15 aprilie 2019. Câteva pachete au eșuat și în Bulgaria, aproape de granița cu România, în total fiind vorba de peste o tonă de droguri.

sursa foto: DIICOT via Europa Liberă

Sistemele de supraveghere video la mare distanță amplasate pe coasta Mării Neagră au căzut parțial de cel puțin trei ori în perioada când drogurile descoperite în aprilie pe litoral și în apa mării au intrat în România, au declarat la acea vreme, pentru G4Media și Info Sud-Est, surse din cadrul anchetei (Citește mai multe aici).

Drogurile erau transportate pe Marea Neagră și Delta Dunării, iar destinațiile finale erau Balcanii de Vest, dar și Olanda, Belgia sau Spania.

Din operațiunea de traficare a substanțelor interzise au făcut parte cetățeni brazilieni, un libanez domiciliat în Brazilia, români, spanioli, sârbi și ucrainieni. Grupul infracțional a fost constituit în ianuarie-martie 2019, cu scopul de a transporta cocaină din Portul Belem (Brazilia) până în apele teritoriale românești de unde urma să fie plasată pe piețele din Europa, susțin procurorii.

Conform DIICOT, în 12 zile, grupul a reușit să plaseze în apele românești 3 tone de cocaină care au circulat pe ruta Brazilia-Constanța. Traficanții și-au structurat operațiunea în trei secțiuni strategice: 1. Transportul din Brazilia și plasarea în apele teritoriale românești – Constanța; 2. Introducerea în România; 3. Transportul în Balcanii de Vest și Europa Occidentală.

• ”În România, inculpații au cumpărat două bărci de viteză, un autoturism de teren, au închiriat 6 autoturisme ( de teren şi transport marfă tip dubiţă) precum și două pensiuni în zona Deltei Dunării, pe Brațul Sfântul Gheorghe, județul Tulcea pentru a desfășura activități de recuperare din apele teritoriale ale României a cocainei și aducere pe uscat cu cele două bărci cumpărate. Operațiunea de recuperare a fost întreruptă de faptul că una dintre bărci, ce conţinea cantitatea de aproximativ 1.040 kg cocaină, s-a răsturnat în zona plajei din localitatea Sf.Gheorghe, judeţul Tulcea, moment în care autorităţile s-au sesizat şi au fost demarate investigaţiile în cadrul operațiunii „GRIMM BROTHERS”, se arată în comunicatul DIICOT din 2020.

Inculpații au creat o rețea pregătită în detaliu să recupereze drogurile de pe apă pe uscat. Astfel, au închiriat locații izolate din Delta Dunării, mașini, două bărci de mare viteză, telefoane mobile, stații de emisie-recepție, cauciucuri pentru deplasarea pe nisip, fierăstrău electric și altele. Ulterior, drogurile au fost transportate în zona carierei de piatră din satul tulcean Zebil.

Procurorii mai arată că libanezul stabilit în Brazilia era un veteran al traficului de droguri, încălcând legislația de 12 ori în perioada 1994-2016 și este unul dintre cei mai cunoscuți traficanți și distribuitori de droguri din America de Sud.

În timpul operațiunii, DIICOT au inculpat și doi agenți rutieri din Ilfov care ar fi luat mită de la traficanții de droguri pe care i-au oprit pentru nerespectarea legislației: aceștia conduceau un vehicul necorespunzător categoriei de permis pe care îl aveau, adică tractau o remorcă pe care era amplasată barca în care se afla cocaina. Ulterior, polițiștii nici măcar nu au trecut mita în declarația de avere, susțin procurorii DIICOT:

• ”În sarcina inculpaţilor BOBÎRNEA COSTINEL TUDOREL și POPAENE CONSTANTIN CĂTĂLIN s-au reținut infracțiunile de luare de mită, și fals în declarații în formă continuată, constând în aceea că, în noaptea de 21-22.03.2019, în calitate de agenți ai Serviciului Rutier al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ilfov, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au pretins și primit de la coinculpații M.I. și L.P.R.P. câte 1.000 euro fiecare pentru a nu întocmi dosar penal suspectului, L.G.D., pe care l-au depistat în trafic conducând cu permis necorespunzător categoriei, un autoturism ce tracta o remorcă pe care se afla ambarcațiunea în care se găsea cantitatea de aproximativ 3 kg. cocaină, din marfa recuperată din apele Mării Negre”, se arată în comunicatul procurorilor.
• ”Inculpații și-au asigurat logistica necesară recuperării și manipulării drogurilor, respectiv au închiriat locații izolate în Delta Dunării, autovehicule, au cumpărat autovehicule, două bărci de mare viteză, un peridoc, telefoane mobile, cartele sim prepaid, stații de emisie-recepție, anvelope speciale pentru deplasarea pe nisip, saci de rafie pentru transportul pachetelor, fierăstrău electric pentru tăierea pereților ambarcațiunii răsturnate în Marea Neagră și în care se aflau pachetele cu cocaină recuperate. Astfel, au recuperat din apele teritoriale ale Mării Negre, mai multe pachete de cocaină, a câte aproximativ 1 kg fiecare, pe care le-au descărcat în zona localității Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea, de unde au fost preluate cu autoturismele de teren și transportate inițial în zona carierei de piatră de lângă Zebil, judeţul Tulcea, de unde urmau a fi preluate de către alte autovehicule și transportate către Vestul Europei și către Balcanii de Vest, prin tranzitarea rutieră a României”.

Comunicatul integral al DIICOT poate fi citit aici.