Cum a pierdut Rusia o bătălie pentru Republica Moldova și cum pregătește Maia Sandu următoarea confruntare de la alegerile parlamentare

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale mai detașat decât se așteptau majoritatea analiștilor, dar după ce a pierdut votul în țară și l-a câștigat pe cel din străinătate. A avut de partea ei Chișinăul și Diaspora, cele două mari rezervoare de voturi ale moldovenilor speriați de violența cu care Rusia a încercat să cumpere și să fraudeze votul. Sperietura de la referendum a fost puternică însă, iar Maia Sandu a dat câteva indicii despre ce urmează. Miza imediată sunt alegerile parlamentare din 2025, unde Rusia va da din nou asaltul.

Violența și aroganța Rusiei au fost expuse timp de aproape un an de marionetele Ilan Șor, Igor Dodon, Evghenia Guțul ori Marina Tauber (promovată copios de postul România TV al lui Sebastian Ghiță la începutul acestui an). Au organizat proteste violente, au cumpărat zeci de mii de voturi, au amenințat votanții, au recurs la turism electoral cu avioanele, au produs minciuni și manipulări pe bandă rulantă. Le-a pus capac campania de amenințări cu moartea la adresa unor ziariști și persoane publice.

Diaspora moldoveană a reacționat acum precum diaspora română în 2014, când s-a speriat de aroganța și presiunea politică a lui Victor Ponta și PSD-ului dominat atunci de figuri precum Sebastian Ghiță. Chiar și sloganul din Moldova a fost similar cu cel din România 2014: ”Nu pot ei fura cât putem noi vota”.

Așa cum în România a fost un vot masiv împotriva lui Ponta/PSD în 2014, și în Republica Moldova a fost un vot masiv împotriva reprezentanților Kremlinului.

Un Kremlin care domină copios cele două regiuni cu ambiții separatiste: Găgăuzia și Transnistria, unde votul pentru Alexandr Stoianoglo a fost de peste 90%, respectiv peste 70%.

Maia Sandu a declarat public că a înțeles mesajul alegătorilor. ”Înțeleg foarte bine că a fost un vot condiționat de schimbările așteptate de societate, am înțeles mesajele, și pe cele critice”, a spus ea în noaptea alegerilor.

După care a dat de înțeles că vor exista schimbări politice semnificative: „Am auzit vocea cetăţenilor şi a celor care au apreciat lucrurile pe care le-am făcut şi a celor care sunt nemulţumiţi de situaţia din ţară şi o să discutăm în continuare şi o să îmbunătăţim actul guvernării”. Și a anunțat o accelerare a schimbărilor: ”Am văzut vulnerabilitatea din procesul electoral și trebuie să o rezolvăm. Viteza cu care am mers în reforma justiției nu e suficientă. Trebuie măsuri care să dea rezultate cât mai repede. Trebuie să pregătim țara pentru alegerile din 2025”.

Anunțurile Maiei Sandu prefațează a doua mare confruntare cu Rusia: alegerile parlamentare la termen din vara anului viitor.

Din punct de vedere politic sunt trei mari planuri de urmărit după anunțul Maiei Sandu:

• Vor fi alegeri la termeni în vară sau va încerca declanșarea de alegeri anticipate pentru a capitaliza victoriile de la prezidențiale și referendum? E vorba de victorii totuși fragile și nu e clar cum ar reacționa electoratul la un nou scrutin. Pe de altă parte, guvernul pare să fi găsit o soluție pentru a limita influența Rusiei între turul 1 și turul 2 al alegerilor prezidențiale, iar partidele pro-ruse sunt acum descumpănite de înfrângere
• Ce schimbări în guvern și în partid vrea să facă Maia Sandu? În presa de la Chișinău au fost critici și investigații despre anumiți membri ai guvernului sau lideri ai partidului PAS, acuzați că au fragilizat partidul. Unul dintre cei criticați de presa de la Chișinău e Andrei Spînu. Maia Sandu l-a scos din guvern în 2023, dar el a revenit rapid în executiv. Alte critici la Chișinău au fost legate de domeniul Justiției. Nu e clar cine e vizat de schimbări acum și nici dacă președinta reconfirmată în funcție va forța modificări și în guvern, și în partid.
• Va încerca Maia Sandu să obțină din nou majoritatea doar cu PAS, ca la alegerile din 2021, sau va deschide ușa pentru colaborarea cu alte partide? Nu e clar dacă întâlnirea cu Ion Ceban, primarul Chișinăului, e un semnal de deschidere pentru partidul lui sau a fost doar o poză considerată obligatorie pentru campania prezidențială.

Un alt plan esențial pentru viitorul țării e reforma din justiție. Maia Sandu a promis duminică seară o accelerare a reformei, fără să dea însă detalii despre ce se va întâmpla. La Chișinău, dar și la Bruxelles sunt nemulțumiri față de reforma făcută de PAS până acum în justiție. E de urmărit ce decizii strategice vor lua Sandu și PAS pentru a curăța sistemul de corupție și complicități cu Rusia.

Cu validarea dată de vot, Maia Sandu are acum o fereastră de oportunitate de câteva luni pentru măsurile cerute de cetățeni. Diaspora a salvat-o, ea e obligată să livreze. Altfel, Rusia e pregătită să reia asaltul asupra democrației fragile de la Chișinău și să anuleze referendumul pro-UE trecut la mustață pe 20 octombrie, odată cu primul tur al prezidențialelor.

De subliniat că Maia Sandu va conduce însă o țară profund divizată. Fără votul moldovenilor plecați în afara țării, Sandu n-ar fi ajuns președinte, candidatul pro rus Alexandr Stoiangolo a obținut 51, 19%. Altfel spus, baza ei de susținere în țară este fragilă, majoritatea fiind chiar împotriva ei. Greu de realizat reforme profunde în astfel de situații politice pe muchie. Nu se știe dacă diaspora se va mobiliza la fel data viitoare, astfel că Sandu va trebui să fie mereu atentă să nu-și ostilizeze și mai rău o parte din populație.