G4Media.ro

Cum a folosit Dragnea tot statul ca să scape de sentință. Odiseea…

Cum a folosit Dragnea tot statul ca să scape de sentință. Odiseea dosarului în care șeful PSD a fost condamnat la închisoare cu executare.

Liviu Dragnea a fost condamnat luni la trei ani și jumătate de închisoare. Condamnarea vine la trei ani de la punerea sub învinuire de către DNA, trei ani în care Liviu Dragnea și-a folosit uriașa influența politică pentru a scăpa de dosar. PSD, Guvern, Parlament, Avocatul Poporului, CCR – toate au fost trase cu forța de Liviu Dragnea în bătălia lui contra justiției.

Momentele esențiale ale dosarului:

24 martie 2016 – Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunță punerea sub învinuire a mai multor funcționari din cadrul Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, în frunte cu fosta directoare Floarea Alesu. Pe lista suspecților se regăsește și fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.  Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie 2006 – 2013, Floarea Alesu, alături de Jenica Dumitru, fosta șefă a Serviciului Resurse Umane au dispus, în mod ilegal, menținerea în funcții și implicit plata drepturilor salariale pentru patru angajați din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman.

Cu toate că, susțin procurorii, ele cunoșteau că cei patru figurau în mod scriptic ca angajați în cadrul instituției respective, iar in realitate nu s-au prezentat efectiv la serviciu și nu au prestat vreo activitate. Cei patru au încasat, în total, 150.000 lei, bani ce proveneau de la bugetul de stat și bugetul local, conform DNA. Mai mult,  în intervalul ianuarie – mai 2014, în scopul justificării salarizării activității a două dintre persoanele respective, Alesu și Dumitru i-au determinat, direct și indirect, pe subordonații lor, Constantin Balaban și Ionut Remus Boboc, să falsifice diferite înscrisuri (pontaje lunare, state de plată, condici de prezență, fișe de prezență colective, rapoarte de activitate, rapoarte de evaluare, precum și alte documente justificative), susțin anchetatorii.

Ce spun procurorii DNA despre Bombonica Prodana: În perioadele 3 martie – 1 august 2008 și 3 iulie 2009 – 1 august 2010, suspecta Bombonica Prodana, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului și familiei și în calitate de șef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu știință a atribuțiilor de serviciu, deși a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcția de referent la instituțiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu și nu au respectat prevederile contractului individual de muncă și fișa postului, nu a întreprins nici un demers de sancționare a persoanelor respective. Această conduită a permis celor două angajate să își încaseze în mod necuvenit drepturile salariale aferente perioadelor menționate.

6 aprilie 2016- Ancheta se extinde față de Liviu Dragnea, la data faptelor, președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv președinte al organizației județene a PSD. Procurorii DNA îl acuză pe social- democrat de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual. Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii, în total de 91.362 de lei. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, a susţinut DNA.

Chemat la parchet, în aceeași zi, pentru a lua la cunoștință acuzațiile, Liviu Dragnea declară: „Am calitatea de suspect. (…) E bine că sotia mea, când discută, să discute cu procurorul. Nu are atâta experiența să discute cu voi, la presă”, a adăugat șeful social-democraților. Întrebat dacă audierea sa va aduce prejudicii de imagine partidului, șeful PSD a răspuns: „Eu cred ca nu și o să vedem la alegeri”.

15 iulie 2016- Direcția Națională Anticorupție trimite în judecată, la Instanța Supremă,  dosarul angajărilor fictive. Lista inculpaților este deschisă de Liviu Dragnea și completată de alte nouă persoane, printre care fosta sa soție si cele două angajate presupus fictiv.

16 ianuarie 2017– Apar, pe surse, proiecte de ordonanță de urgență privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Printre principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției, Florin Iordache, se regăsește dezincriminarea abuzului în serviciu, faptă de care este acuzat și Liviu Dragnea.

31 ianuarie 2017– Guvernul adoptă Ordonanța de Ugență 13, care schimbă regulile din justiție. În paralel, la Înalta Curte de Casație și Justițje (ICCJ), are loc primul termen în procesul lui Liviu Dragnea, care se amână.

5 februarie 2017– pe fondul nemulțumirilor exprimate pe plan intern, de societatea civilă, și pe plan extern, OUG 13 este abrogată.

14 februarie 2017– Patru inculpați din procesul angăjarilor de la DGASPC își recunosc faptele. Este vorba despre Anisa Stoica și Adriana Botorogeanu, cele două angajate presupus fictiv, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei si Nicuşor Gheorghe, cel care a ocupat funcţia de şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare. Ei cer judecarea în procedură simplificată, ceea ce le-ar aduce reducerea cu o treime a pedepsei finale. Instanța respinge, însă cu mențiunea că cei patru inculpaţi vor beneficia de scăderea pedepselor, dacă se adeveresc cele spuse de ei. Liviu Dragnea se declară nevinovat.

5 septembrie – Instanța Supremă decide reluarea de la zero a procesului, în condiţiile în care judecătoarea Anamaria Dascălu s-a pensionat şi nu mai face parte din completul căruia i-a fost repartizat acest dosar, fiind înlocuită de Constantin Epure. Astfel, a fost invocată o decizie a CEDO, fiind pusă în discuţie din oficiu reluarea procesului.

3 octombrie 2017– Instanța reia procesul, iar trei dintre inculpați – Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicușor și Anisa Stoica – declară că își mențin cererea de a fi judecați prin procedură simplificată. În schimb, Ionel Marineci se răzgândește.

28 noiembrie 2017– Acuzaţii directe la adresa președintelui PSD, Liviu Dragnea. Mirela Chera, fost şef Serviciu Asistenţă Socială, martor în dosar, a declarat în faţa magistraţilor că social-democraţii angajaţi la DGASPC Teleorman erau protejaţi de Liviu Dragnea. „Toată lumea vorbea în instituție că cele două erau protejatele de președintele CJ, Liviu Dragnea. (..) Doamna director Floarea Alesu chema angajații și discuta cu ei ce să declare atunci când urmau să fie chemați la DNA. Le spunea că cei care declarau împotriva ei vor avea de suferit. Tuturor le era frică sa nu își piardă locul de muncă, aveau copii acasă. Le era frică și de Alesu și de domnul președinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea. Acolo, președintele era Dumnezeu. Și acum! Toți îl ascultau, nimeni nu făcea altfel să nu îl supere.” a marturisit Chera.

21 martie 2018– Penultimul termen din proces; într-o decizie în premieră, judecătorii ICCJ îi confruntă pe Liviu Dragnea și Floarea Alesu. Instanţa a decis că, pentru a afla adevărul, trebuie să îi pună pe inculpaţi faţă în faţă. Femeia susţine că fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman ştia că angajatele Direcţiei lucrează pentru PSD încă din 2008. I-ar fi spus chiar ea că are doua subalterne care în realitate lucrează pentru partid, iar Dragnea, pe atunci președintele Consiliului Județean, i-a spus să mai aibă puțină răbdare până rezolvă. Discuția ar avut loc pe un hol al Consiliului Județean, fără martori. Liderul PSD neagă. Bombonica Prodana cere încetarea procesului împotriva sa, susținând că a achitat partea sa din prejudiciul care a fost stabilit în dosar, adică în jur de 33 de mii de lei.

15 mai 2018– Au loc pledoariile finale la Înalta Curte. Procurorii DNA cer o pedeapsă de 7 ani și jumătate de închisoare pentru Liviu Dragnea. Întrebat ce părere are despre solicitarea procurorilor, social-democratul spune: „DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”. „Pentru noi, cei care suntem târâţi în aceast proces, este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.

8 iunie 2018– După aproape doi ani de la trimiterea în judecată a dosarului, 14 termene și trei amânări de pronunțare, Înalta Curte de Casație și Justitie îl condamnă pe Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru instigare la abuz în serviciu și este achitat pentru instigare la fals intelectual. Decizia este luată cu majoritate, adică doi judecători, Geanina Arghir și Constantin Epure, înclină balanța pentru condamnarea lui Dragnea, iar cel de-al treilea, Ștefan Pistol decide achitarea social- democratului. Bombonica Prodana primește o amendă administrativă în valoare de 1.000 de lei, cu încetarea procesului penal, după achitarea prejudiciului. Cele două angajate fictiv sunt condamnate la închisoare cu suspendare- un an și respectiv doi ani de închisoare cu suspendare. Cea mai mare pedeapsă o primește fosta șefă DGASPC, Alesu Floarea: 3 ani, 7 luni si 20 de zile de inchisoare cu executare. Alesu mai avea o condamnare cu suspendare într-un alt process.

2 octombrie 2018–  Guvernul reclamă la Curtea Constituțională a Romaniei (CCR) existența unui conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința modului în care sunt aplicate noile prevederi cu privire la formarea completurilor de 5 judecători. Apelul liderului PSD e programat să înceapă peste o săptămâna și va fi judecat de un astfel de complet de cinci judecători. Problema a apărut după ce în luna iunie a intrat în vigoare noua lege a organizării judiciare. Dacă înainte existau de drept președinți ai acestor completuri de judecători, în noile prevederi se arată că la începutul fiecărui an toți președinții se trag la sorți.

8 octombrie 2018– Începe apelul în procesul “Bombonica”; Direcția Națională Anticorupție a contestat prima decizie, unul dintre motive fiind că pedepsele sunt mici. ″Prin lipsa de probitate de care au dat dovadă inculpații Liviu Dragnea și subalternii săi, condamnați de instanța supremă în Dosarul Bombonica, au lezat grav funcțiile publice deținute, dar și instituțiile unde își desfășurau activitatea.” au notat procurorii in apelul depus la instanta.

7 noiembrie 2018– CCR admite sesizarea Guvernului și cconstată existența unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ pe tema constituirii completurilor de cinci judecători. Tot Curtea a decis că ICCJ urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători.

3 decembrie 2018– procesul intra in impas dupa schimbarea jurisprudentei ICCJ.

25 martie 2019– Florin Iordache, delegat la șefia Camerei Deputaților, sesizează Curtea Constituțională a Romaniei cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Instanța Supremă, care vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie. Un astfel de complet l-a condamnat pe șeful PSD la 3 ani și jumătate de închisoare. Judecatorii constituționali amână de patru ori pronunțarea, ultima dată fiind stabilită pentru 5 iunie.

15 aprilie 2019– Liviu Dragnea este reaudiat la ICCJ. „Sunt total nevinovat. Consider că acesta este un dosar politic. Dacă o să fiu condamnat, mi-aș dori și eu să știu pentru ce. Nu am înțeles care este legătura despre fascism în procesul meu. Eu nu am avut niciodată discuții cu Floarea Alesu în legătură cu cele două inculpate”, a spus Liviu Dragnea în fața completului de 5.

20 mai 2019– În absența liderului PSD, au loc ultimele pledoarii. Direcția Națională Anticorupție cere majorarea pedepselor, iar avocații lui Liviu Dragnea cer achitarea sau rejudecarea procesului de la fond.

Foto: Inquam Photos /Alexandru Busca

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Doneaza prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Imunitatea parlamentară
    ARTICOLUL 72
    (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
    (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    • Acolo scrie de retinere si arestare. Omul asta a fost condamnat definitiv, nu tin minte sa fi petrecut vreo secunda in arest pana acum. Mars de aici.

  2. La pușcărie cu toți cei care fraudeaza țara!

  3. Sa nu-l uitam pe Ministrul „Justitiei” Tudorel Toader, care probabil ca ar trebui sa infunde puscaria impreuna cu Dragnea.

    • Numai Tudorel Toader? Si Florin Iordache care a fost tot timpul initiatorul schimbarilor din justitie. ” Nebunul de la curtea imparatului” Tot ce voia Dragnea in particular si in secret el aplica public. E cel mai rau dintre toti!

  4. Asemenea țară,era păcat s-o fi uitat Dumnezeu ❤️ de o oră și jumătate, sau chiar de ieri, mă tot întreb unde naiba e Tăriceanu, știți,ăla cu șalele cât dulapul mamaiei!!? O fi luat struțul de mână și se plimbă prin deșert ??

  5. Unde sunt cei 15.000 de marsieni? Unde sa fie gloata? Vai mie, nimeni nu vine sa-l scape pe acest mare NIMIC.

  6. Nu trebuie sa o mai relatati, ca am trait-o cu totii. 🙂

  7. ar trebui de fapt sa fie sfarsitul unei iepoci
    deoarece toti potentatii vremelnici au folosit resursele administrative in scopuri partinice si/sau personale
    (a se vedea si cum au crescut unii pomenile pt a fi realesi
    dupa care au taiat retributia pt munca)
    este un caz scoala/-de-manual juridic

  8. Sic transit gloria mundi!
    Nu ca ar fi ceva glorios in toata zoaia in care ne-a bagat acest dictator ratat numai ca el si-a depasit cu mult gradul de competenta!
    Tot ii placeau lui tinerelele asa ca acummerge in vizita la Mititica!

  9. Iordache si Valcov au intrat in pamant. Din pacate, ca si securistii dupa ’89 vor scoate iar capul cu prima ocazie.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.