G4Media.ro

Cum a căzut o instituţie-cheie. Cele 16 decizii ale CCR care au…

Cum a căzut o instituţie-cheie. Cele 16 decizii ale CCR care au săpat la temelia justiţiei penale

Cel mai recent comunicat al Curții Constituționale prin care anunța că renunță la orice dialog cu reprezentanții Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) ai Comisiei Europene vine la capătul a trei ani de decizii controversate. Aceste decizii au erodat treptat prerogativele organelor de anchetă și au redus standardele de integritate în cadrul sistemului judiciar. G4media.ro vă prezintă cele mai importante decizii ale CCR care au condus în mare parte la demontarea instrumentelor de anchetă și au permis coborârea ștachetei în ceea ce privește integritatea politicienilor.

Sub diverse pretexte în cadrul procedurilor judiciare, avocați ai politicienilor anchetați sau trimiși în judecată au ridicat mai multe excepţii de neconstituționalitate care au trecut cu succes de filtrul CCR și care s-au soldat cu achitări sau cu dosare clasate.

Nu de puține ori, Curtea Constituțională a fost suspectată că răspunde unor comenzi politice. Nu există dovezi în acest sens, dar refuzul se înscrie pe linia criticilor tot mai dure adresate de PSD Uniunii Europene.

Domnul președinte ( Valer Dorneanu n.red.) a informat membrii delegației asupra opiniei Plenului Curții Constituționale cu privire la participarea sa în continuare la aceste întâlniri. Pornind de la rolul, locul și atribuțiile Curții Constituționale în cadrul statului de drept, care o obligă să aibă o poziție de neutralitate în relațiile dintre autoritătile publice și îi impun obligația de rezervă în ceea ce privește exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotații politice, Plenul Curții și-a manifestat dorința de a nu mai fi implicat în programul delegațiilor Comisiei Europene în contextul MCV.

Presă a relatat că ideea de a nu mai purta discuții cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema MCV ar fi fost a judecătoarei Mona Pivniceru. Motivul invocat, adică rezerva CCR privind exprimarea unor puncte de vedere cu conotații politice este cel puțin bizar, având în vedere că cei 9 membri ai Curții sunt numiți exclusiv politic, Pivniceru fiind judecătorul trimis la CCR de către Uniunea Social Liberală în urmă cu patru ani.

Iată cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie:

1. Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor. Decizia CCR nr. 496 din 23 iunie 2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.335 alin.(4) din Codul de procedură penală a avut ca urmare publicitatea procedurii în dosarele având ca obiect confirmarea ordonanțelor prin care se dispune infirmarea clasărilor.

Atunci, Curtea Constituțională a decis cu majoritate de voturi că sintagma „fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului” din articolul „Judecătorul de cameră preliminară hotărăste prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalitătii și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale” este neconstituțională.

Astfel, în toate aceste cauze s-au citat persoanele faţă de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică. În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența anchetei, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Avocatul Poporului. Excepția a trecut cu 6 la 3 voturi după ce judecătorii Daniel Morar, Simona Maya Teodoroiu și Petre Lăzăroiu au făcut opinie separată.

2. Liber la afaceri pentru funcționarii publici. Decizia CCR 603 din 6 octombrie 2015 cu privire la infracțiunea de conflict de interese.

Potrivit unui raport al DNA, acesta decizie a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârşite de funcționari publici care participă la luarea unei decizii prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relații comerciale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată la Judecătoria Pătârlagele și vizează dispozițiile art. 301 din Codul penal, adică „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin pană la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

În urmă analizei, Curtea a decis ca sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională pe motiv că încriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o incălcare nejustificată a libertăţii economice și a dreptului la muncă al persoanelor.

Hotărârea prin care sintagma amintită a fost declarată neconstituțională a fost luată în unanimitate.

3. O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală. O altă hotărâre controversată a fost decizia CCR din 7 mai 2015  cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală săvarşite în modalitatea reținerii și nevărsării sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.

Notarul public Mihaela Liliana Chiș din Cluj, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a contestat articolul 6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Articolul „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadentă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă” a fost declarat neconstituțional pe motiv că noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă” nu este clar definită, nu este precisă și nu este previzibilă.

Decizia a fost luată cu 5 voturi din nouă. Judecătorii Petre Lăzăroiu, Valer Dorneanu, Simona–Maya Teodoroiu şi Tudorel Toader au votat pentru respingerea excepției că inadmisibilă deoarece nu are legătură cu cauza.

Potrivit unor specialiști în drept consultați de G4 media.ro, decizia CCR este surprinzătoare având în vedere ca a fost atacată o lege în aplicare din 2005. De atunci, practica judiciară a fost clară și s-a conturat corespunzător, deci nu se poate reține că textul criticat era lipsit de previzibilitate.

Urmare a acestei hotărâri, pe 5 octombrie 2015, Curtea de Apel Cluj a decis achitarea Mihaelei Liliana Chis, deoarece faptă a fost dezincriminata. Presa a relatat că Mihaela Liliana Chis este prietenă de familie cu Daniel Morar.

4. Dezincriminarea abuzului în serviciu. Decizia 405 din 2016 a CCR a definit și dezincriminat parțial infracțiunea de abuz în serviciu.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței supreme de avocații Alinei Bica și ea critică definiția infracțiunii de abuz în serviciu care ar fi fost „lipsită de previzibilitate și accesibilitate, deoarece din modul de definire al infracțiunii nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos”. După deliberări, CCR a ajuns la concluzia că sintagma „indeplineste în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează „prin incălcarea legii”.

În continuare, Curtea a mai decis că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară, adică legi și ordonanțe ale Guvernului. Hotărârea a fost luată în unanimitate.

Această decizie a dus la închiderea mai multor dosare penale și la achitarea mai multor inculpați.

În noiembrie 2017, șefa DNA Laura Kovesi arată ca la nivelul anului 2016, în rechizitoriile pe care DNA le-a făcut pe infracțiunea de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. „Anul acesta, după redefinirea abuzului în serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro rămân nerecuperate”.

Un dosar mediatizat soldat cu achitare este cel al fostului primar al Sectorului 1, Adrian Chiliman, trimis în judecată de DNA alături de alți doi complici, după ce ar fi emis o autorizație de funcționare pentru o terasă fără acordul vecinilor.

Judecătoria Sectorului 1 a arătat în motivarea din 30 martie 2017 că „Din studierea rechizitoriului se constată că în cauză acuzația se raportează la incălcarea de către cei trei inculpați a atribuțiilor stabilite printr-o hotărare a consiliului local Sector 1, respectiv H.C.L. nr. 181/2013, și nu la o lege în accepțiunea Curții Constituționale a României, astfel că începând cu data de 08.07.2016, eventuală faptă a inculpaților nu mai poate atrage răspunderea penală”.

5. Prag pentru abuzul in serviciu. Prin decizia 392 din 2017, Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate invocată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan.

Curtea a stabilit atunci că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu.

Mai exact, judecătorii constituționali au arătat că dispozițiile articolului 248 din Codul penal din 1969 sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin incălcarea legii„. Articolul menționat are următoarea formă:

  • Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o tulburare insemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.

Aceasta a fost mai mult o decizie de interpretare a legii care urmează să fie folosită de fosta soție a lui Liviu Dragnea în dosarul în care sunt judecați pentru abuz în serviciu în dosarul angajărilor ilegale de la PSD Teleorman.

6. S-a dezincriminat și tentativa de abuz. Decizia 458 din 2017 a CCR cu privire tot la abuzul în serviciu a fost luată în urma sesizării Curții de către Romeo Stavarache, fostul primar al municipiului Bacău, trimis în judecată pentru fapte de corupție.

Apărătorii acestuia au invocat faptul că art.15 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ar fi fost formulat ambiguu. Curtea Constituțională a admis cererea și a decis că tentativa de abuz în serviciu nu trebuie să fie pedepsită.

În urmă acestei hotărâri, Curtea de Apel Albă l-a achitat definitiv pe Romeo Stavarache la data de 19 aprilie 2017, după ce judecătorii au ținut cont de decizia CCR.

Pe fond, Stavarache a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare după ce a aprobat ilegal repartizarea unei locuințe din fondul localitv de stat pentru un funcționar al primăriei.

7. Neglijența în serviciu, numai dacă se incalcă legislația primară. O altă decizie controversată a CCR a fost cea cu numărul 518 din 2017. Prin acesta, Curtea Constituțională a redefinit noțiunea de neglijență în serviciu. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislației primare.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de un inculpat judecat pentru neglijență în serviciu de Curtea de Apel Bacău. El a susținut că art. 249 alin.1 din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal ar fi neconstituționale. CCR a arătat că cele două articole sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin incălcarea legii”.

  • Ce spune articolul 249, privind neglijența în serviciu: „Incălcarea din culpă, de către un funcționar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare insemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă”.
  • Ce spune articolul 298 CP ? Neglijența în serviciu: „Incălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin această se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă„.

8. Protecție pentru avocați. În iunie 2017, CCR a stabilit că avocații condamnați definitiv nu pot fi excluși din barou dacă au fost condamnați definitiv fără a se clarifica sintagma faptei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

Excepția de neconstituționalitate viza două articole din legea Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a fost ridicată de Dumitru Rebegea, fost judecător și ulterior avocat, condamnat definitiv la 5 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

  • Curtea a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 contravine art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat„, se arată în hotărârea CCR.

Hotărârea a fost binevenită pentru avocații sau foștii magistrați transformați în avocați condamnați definitiv care au reușit, astfel, să profeseze în sistemul juridic.

9. Încă o piedică pentru procurori. O altă decizie a CCR care îngreunează munca anchetatorilor este hotărârea 562 din 19 septembrie 2017, prin care s-a stabilit că, pe lângă soții și rudele de gradul I, pot refuza să dea declarații ca martor în dosare concubinii sau foștii concubini.

Excepția a fost ridicată de un suspect de omor în cadrul unui proces judecat de Tribunalul Neamț. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, Valer Dorneanu a făcut opinie separată. Potrivit unor surse judiciare, prin acesta decizie CCR se transformă în legiuitor pozitiv și obligă la modificarea legii în vederea introducerii concubinilor/amanților ca persoane ce nu pot depune mărturie.

10. Dedicație. Pe 21 septembrie 2017, Curtea Constitutionala declara neconstitutional un articol din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepția a fost ridicată de Oana Andrea Schmidt – Hăineală, fost presedinte al CSM, care a contestat retragerea sa din functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei de catre procurorul general. CCR a constat cu respectiva ocazie „că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională”. In urma acestei decizii, Schmit Haineala a castigat procesul de la instanta suprema si a anulat decizia CSM prin care i-a incetat detasarea in cadrul MJ.

11. Un precedent periculos. Anul 2017 a marcat o premieră, respectiv o decizie a Curții Constituționale care a analizat pentru prima dată temeinicia unei sesizări penale, competentă exclusivă pană la acel moment a organelor judiciare. Astfel, prin Decizia Curții Constituționale numărul 68 din februarie 2017, se „constată că a existat și există un conflict juridic de natură constitutională între Direcția Natională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea DNA de a-și arogă atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv celebra Ordonanță de urgentă a Guvernului nr.13/2017, cu incălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului. Urmare a acestei hotărâri, procurorii au clasat dosarul adoptării Ordonanatei 13/2017, act normativ care a scos în stradă sute de mii de oameni în semn de protest. Decizia CCR a fost luată cu opinia separată a Liviei Stanciu care a arătat că „nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenței Guvernului de inițiere și adoptare a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr.13/2017”.

12. Decizie pentru un singur om. Pe 3 octombrie 2017, CCR emitea una dintre cele mai contestate decizii prin care o obligă pe șefa DNA, Laura Kovesi, să participe la audierile Comisiei parlamentare privind alegerile din 2009, așa numita Comisie de anchetă privind „sufrageria lui Oprea”.

Astfel, Curtea, cu majoritate de voturi, „constată obligația doamnei Laura Codruța Kövesi de a se prezența în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activitătii comisiei”, se arată în motivarea deciziei la sesizarea președinților Camerelor privind existența unui conflict juridic de natură constitutională între Parlament și Ministerul Public”, se arată în motivarea hotărârii.

Practic, prin această decizie, CCR a dat o hotărare pentru o singură persoană. Sesizarea CCR a fost făcută de Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și de Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și viza un conflict juridic constituțional între Parlament și Parchetul General.

13. Pică și mandatele de siguranță națională. Pe 28 februarie 2018, Curtea Constituțională admitea o excepție de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor români” cuprinsă în Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

  • Articolul 3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea natională a României are următorul cuprins: „Constituie amenintări la adresa securitătii naționale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au că scop inlăturarea prin fortă a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor romani sau pot aduce atingere capacitătii de apărare ori altor asemenea interese ale tării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfăsurări a vieții social-economice sau apărării naționale.”

În bază acestui articol se obțineau cele mai multe mandate de la judecători pentru fapte suspecte că ar fi afectat siguranță națională. Judecătorii au explicat într-un comunicat că „au constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertătilor unei colectivităti/comunităti (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securitătii naționale, pe de altă parte„.

Judecătorii constituționali susțin că sintagma criticată nu este clară și nici previzibilă, așa cum ar trebui să fie o normă. Decizia nu a fost încă motivată, hotărârea find luată cu majoritate de voturi.
Excepția a fost ridicată de avocații milionarului Beniamin Rus, trimis în judecată de DNA în 2015, alături de Alexandru Kiss Iosif Francisc, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, cei doi fiind acuzați de spălare de bani și abuz în serviciu.

Din colegiul de conducere al Curții de Apel Oradea face parte judecătorul Mihail Udroiu, finul Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, trimisă în judecată în mai multe dosare de procurorii DNA.

14. Durata controlului judiciar, în aer. Pe 22 februarie 2018, CCR a decis că o sintagmă din articolul art.15.1 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Articolul are următorul conținut: „In cursul judecătii în primă instantă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăsi un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăsi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.” Judecătorii au hotărât că că sintagma „in primă instantă” este neconstitutională.

Magistrații au constatat că în legislația actuală, durata controlului judiciar în fază de apel nu este reglementată. În aceste condiții, până apare noua lege, durata controlului judiciar în fază de apel este incertă. Excepția de neconstituționalitate a fost luată într-un dosar al Curții de Apel București, în care a fost condamnat un escroc care a vândut online bijuterii și ceasuri de lux sub identitate falsă. Această incertitudine privind durata controlului judiciar în faza de apel convine condamnaților în prima instanță care pot pleca fără probleme din țară cu scurt timp înainte de pronunțarea unei decizii definitive.

15. Dezincriminarea conflictului de interese. Pe 1 februarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că modificările aduse legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate de coaliția parlamentară este constitutională. Astfel, CCR a decis că aleșii găsiti în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate în perioada 2007-2013 scapă de interdicții. „Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicției aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupă o funcție publică nu anulează interdicția astfel aplicată, ci doar inlătură efectele acesteia pentru viitor”, se arată în motivarea deciziei.

Potrivit unui răspuns al ANI către romaniacurata.ro, 675 de parlamentari și aleși locali ar fi scăpat de acuzațiile de incompatibilitate și conflict de interese prin intermediul acestei legi.

Într-un final, legea i-a amnistiat doar pe parlamentari deoarece „în perioada 2003-2007 dispozițiile privind conflictul de interese în exercitarea calitătii de deputat sau senator se aplicau și acestora, fără a se indică, în mod expres, cazurile de conflict de interese, iar în perioada 2007-2013 este o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aceștia aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplică în privință deputaților și senatorilor”, se arată în motivarea deciziei.

În urma acestei hotărâri, 46 de actuali sau foști parlamentari au fost amnistiați, deși au fost descoperiți incompatibili sau în conflict de interese de ANI. Printre numele care scapă astfel de interdicția de a mai ocupă o funcție publică se află Iancu Iulian, Mădălin Voicu, Marian Neacșu, Mate Andras Levente sau Mihăiță Calimente. Decizia în CCR a fost luată cu majoritate de voturi, trei din nouă judecători făcând opinie separată: Daniel Morar, Mircea Ștefan Minea și Mona Pivniceru.

Legile organizării judicare modificate în Comisia Iordache și votate în Parlament au trecut, în mare parte, de controlul Curții Constituționale. Ele s-au întors în Comisie, însă pentru scurt timp, deoarece vor fi puse în acord cu deciziile CCR și vor trece fără probleme. Astfel, din pachetul nou de legi, CCR a decis că înființarea unei Secții în cadrul Parchetului General care să ancheteze exclusiv magistrați este o măsură constituțională. Judecătorul raportor pe acesta chestiune a fost chiar Daniel Morar, fost șef al DNA, cel care a votat acum pentru știrbirea competențelor Direcției anticorupție.

16. Au tăiat din atribuțiile președintelui. O altă lege declarată în acord cu Constituția de către CCR a fost reducerea prerogativelor președintelui în procedura de numire a conducerii instanței supreme. Astfel, potrivit unei propuneri legislative care a trecut deja de filtrul CCR, CSM primește atribuții de numire și revocare a conducerii ÎCCJ, iar președintele României este eliminat din procedură. „Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la carieră judecătorilor și procurorilor: b) numesc și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justitie”, prevede articolul votat deja în Comisia Iordache.

CONTEXT. În ultimii trei ani, deciziile CCR asupra cărora nu plutesc semne de întrebare au putut fi numărate pe degete. Astfel, pe 6 martie 2018, Curtea a decis că parlamentarii nu pot face acte de comerț.

Legea transmisă la promulgare președintelui Klaus Iohannis pe 30 decembrie anul trecut avea ca obiect modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilitătii funcțiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean cu calitatea de comerciant persoană fizică.

În unanimitate, CCR i-a dat dreptate președintelui care a trimis legea înainte de promulgare la Curtea Constituțională și a arătat că dispozițiile legale pentru modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitătilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt neconstituționale.

În aceeași zi, CCR stabilea că procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pot fi aleși președinți ai instituției, în condițiile în care, în ultimii ani, tot mai mulți politicieni susțin că procurorii trebuie excluși din categoria magistraților și transformați în funcționari cu statut special. Până în acest moment, la nivelul CSM s-a folosit cutuma că predintele instituției să fie ales dintre judecători, iar vicepreședintele dintre procurori.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Ca sa fim corecti, chiar decizia de azi, 20 martie, arata ca mai au masura si au declarat partial neconstitutionala legea care le dadea superimunitate.

  2. Astia au pus capac.Niste jeguri -cu exceptii-care canta-n struna psd!

  3. Un mare semn de întrebare și mirare in același timp pentru domnul Morar… Care este opinia domnului Tapalaga in acesta privința? Întreb asta pentru ca la sfârșitul mandatului de șef DNA domnul Morar era considerat un artizan al luptei anticorupție, bucurându-se de un amplu interviu realizat de domnul Tapalaga. Ce poate determina o schimbare atât de mare in caracterul unui om? Vârsta, banii? Sper ca este a doua varianta pentru ca de efectul implacabil al îmbătrânirii nu scapă nimeni, și ar fi descumpănitor sa știm ca vom ajunge cu toții niște jigodii (bătrâne)… Daca a fost vorba de bani, trag totuși nădejde ca nu toți oamenii pot fi cumpărați… deși domnul Morar mi-ar zdruncina destul de tare și aceasta teorie, in acest caz.

  4. Dragă Dane, ne ești dator cu o rectificare absolut necesară moral. Domnul Morar, ”care pare tipul de om capabil să îl aresteze și pe tatăl său, dacă a încălcat legea”, s-a dovedit, în cele din urmă, doar executantul servil al celui care l-a pus acolo, protejând interesele amantei de serviciu mai presus de lege. A vândut țara asta pentru arginții interesului personal. Și trebuie să o spunem clar, cu subiect și predicat, ca să îl doară.
    O poți pune într-o addendă la poza asta.

    • Dacă persoana respectiva își face procese de conștiința, sigur și-o face indiferent de duritatea mesajului… mi-e teama însă ca nu, și la fel, duritatea mesajului nu are decât valoare dr răcorire pentru emițător… 🙂
      Dar ai perfecta dreptate! Așa de dur arată peisajul in realitate…

  5. In 1996 ca si in 2000 de altfel CCR trebuia sä decidä dacä Ion Iliescu candida pentru al treilea(si atunci nu i se admitea candidatura) sau doar pentru al doilea mandat. Legea alegerilor prezidentiale de atunci stipula clar: „Nu pot fi alese persoanele care, anterior, au fost alese de 2 ori ca presedinte al Romaniei” I.I. fusese ales in 1990 si in 1992. In plus Constitutia spunea ca si acum articolul 81 aliniatul (4) citez : „Nici o persoanä nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei DECAT PENTRU CEL MULT D O U Ä MANDATE.” Si totusi i s-a dat voie atat in 1996 cat si in 2000 sä candideze in ciuda evidentelor ! De atunci CCR-ul e compromis in ochii mei !!

  6. Din pacate cea mai importanta institutie a democratiei care era chemata sa vegheze asupra bunului mers al Romaniei este populata si de oameni fara coloana vertebrala. Daca Romania avea mecanisme de control atat in ceea ce priveste selectia cat si prestatia indivizilor care populeaza CCR nu am fi ajuns in situatia actuala. Au ajuns in situatia penibila de a-si incalca propria jurisprudenta. Ma intreb daca aceasta institutie are un cod etic si ce cuprinde el ?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.