G4Media.ro

CRONICĂ “Babardeală cu bucluc” a ajuns în cinematografele românești. Ce păcate și…

sursa foto: Facebook

CRONICĂ “Babardeală cu bucluc” a ajuns în cinematografele românești. Ce păcate și ce merite are “profesoara porno”, premiată la Berlin?

“Doamnă, e luung!”, îi repetă un părinte profesoarei Emi, când aceasta citește, în mijlocul unei scandaloase ședințe cu părinții, dintr-un editorial al profesorului Doru Căstăian. Într-adevăr, pe cât de interesant este citatul, pe atât de luuung pare în versiunea lui declamată cinematografic. Și, în esență, sintetizează plusurile și multele minusuri ale filmului în care apare secvența, “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, filmul lui Radu Jude premiat anul acesta cu Ursul de Aur, la Berlin. Un film care ar fi putut fi bun și pentru audiențele – incluzând profesorii – din România, nu doar pentru cele de la festivaluri internaționale.

  • Filmul, până acum elogiat în presă fără ca publicul larg să aibă posibilitatea să-l urmărească, este de vineri, 7 mai, în cinematografe. Reporterul Edupedu.ro s-a dus să-l vadă – ca pe vremuri pre-pandemice, cu nachos și suc, chit că “nu se face” să crănțăni la filmele artsy – așa încât să poată să povestească ce-a priceput el dintr-o poveste cu o “profesoară porno” și sex explicit, extra porno și încă un pic, motto din Mahabharata, trimiteri directe sau cu perdea la Wittgenstein și muzică din filmele lui Tarantino, citate din specialiști români în educație și multă mizerie socială și umană. Plus toate cusururile istoriei la un loc și greaua moștenire pe care, iată, o lăsăm copiilor noștri.

Merită înfruntată pandemia, aglomerând sălile de cinema abia deschise pentru acest expozeu al derapajelor societății, având în centru școala și profesorii?

Despre ce e vorba

Filmul nu este, de fapt, despre școală și profesori, decât în măsura în care ei s-ar recunoaște în celelalte personaje. Formal, el are în centru o profesoară, însă aceasta nu este prezentată ca un “standard”, nu răspunde așteptărilor societății. Ni se spune aproape verbal + subtitrare despre modelul ei de a preda: “așa da”. Pe de altă parte, ea e doar o țintă pentru o societate educată cu totul diferit – tot filmul este un “așa nu”, despre o societate prezentată, în spiritul lui Wittgenstein, ca o totalitate a elementelor ei, din care, cumva, aceeași profă nu pare să facă parte.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii

  1. Bugetul de PR si promovare tot de la CNC e?

  2. Care cinematografe?

  3. „dacă nu ar fi fost extrem de stresată, putea să ia direct troleul 66, dar s-ar fi pierdut jumătate din film…”

    Am citit cronica realizată de domnul Costin Ionescu, pe Edupedu.ro. Nu i-am înțeles frustrările, nu am văzut filmul, dar îndrăznesc să-i fac cunoscut faptul că pentru o îndelungată perioadă, din pricina lucrărilor la pasajul Domna Ghica, troleibuzul 66 nu a circulat prin Colentina.

  4. Mai toate filmele româneşti premiate după 1989 dezvăluie o Românie de nevizitat.