G4Media.ro

Criza refugiaților din Germania: Cinci ani de „Vom reuși!” în cifre

Criza refugiaților din Germania: Cinci ani de „Vom reuși!” în cifre

De unde vin acești oameni? Au ei o bună pregătire profesională? Vor găsi locuri de muncă, locuințe? Sunt întrebări care au fost intens dezbătute în Germania din toamna lui 2015, când în țară au intrat într-un timp scurt foarte mulți refugiați, se arată într-o analiză Deutsche Welle.

Astăzi, cinci ani mai târziu, dezbaterea în jurul celebrei propoziții rostite de Angela Merkel – Wir schaffen das! (Vom reuși!) – se poartă tot cu un puternic caracter emoțional. Dar nu mai trebuie să argumentăm acum cu temeri și presupuneri, deoarece avem la dispoziție, după acești cinci ani, datele și cifrele concrete legate de prezența refugiaților în Germania și integrarea lor aici.

IOpinia germanilor despre politica Angelei Merkel privind refugiații
Opinia germanilor despre politica Angelei Merkel privind refugiații

Clar este faptul că, după punctul culminant din 2015, numărul solicitanților de azil în Republica Federală a scăzut permanent și semnificativ. În total, în plină criză a refugiaților, aproape un milion de oameni solicitaseră azil în Germania. Cei mai mulți veneau din Siria, Afganistan și Irak. Adică din țări marcate masiv de război și teroare, unde viața de zi cu zi era extrem de periculoasă.

Nu toți solicitanții au și primit azilul. Dar la vremea maximei crize, în toamna lui 2015, numărul cererilor de azil aprobate a fost deosebit de ridicat. Se explică probabil prin faptul că foarte mulți dintre cei care au depus atunci cereri de azil veneau din Siria, unde războiul era în toi.

Are Germania nevoie de refugiați pentru a acoperi deficitul de forță de muncă calificată cu care se confruntă? Sau sunt refugiații o povară prea mare pentru bugetele de asigurări sociale din Republica Federală? Și aceste chestiuni sunt controversate, iar părerile germanilor sunt împărțite.

Nivelul de educație al solicitanților de azil
Nivelul de educație al solicitanților de azil

În timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a respins primirea de refugiați, invocând și motivul costurilor generate de aceștia, alte partide din Bundestag și asociațiile patronale au subliniat importanța refugiaților pentru piața muncii.

Astăzi este evident: o mare parte din azilanții veniți în Germania au nevoie întâi de pregătire profesională pentru a putea găsi un loc de muncă aici. În funcție de țara de proveniență, nivelul educației lor diferă semnificativ.

Lipsa pregătirii profesionale adecvate și a cunoștințelor de limba germană au fost motivele pentru care, inițial, accesul refugiaților pe piața germană a muncii a fost atât de dificil.

Țările de origine ale solicitanților de azil care au depus prima cerere
Țările de origine ale solicitanților de azil care au depus prima cerere

Între timp, două treimi din persoanele din afara UE care trăiesc în Germania și au vârsta necesară pentru a lucra au și găsit un loc de muncă. Totuși, acest procentaj rămâne mai scăzut decât înainte de 2015. Ceea ce arată că în acest domeniu mai sunt multe de făcut pentru integrarea refugiaților.

Ceva s-a rezolvat când vine vorba de locuințe. Mulți dintre cei care în 2016 se aflau încă în centre speciale pentru refugiați au găsit între timp o locuință. Indiferent dacă este vorba de locuri de muncă, locuințe sau teme precum criminalitatea, la cinci ani după celebrele cuvinte ale cancelarei Merkel, Germania rămâne divizată în chestiunea refugiaților. Din 2015 încoace, numărul germanilor care se opun primirii de refugiați a crescut.

Astăzi, doar 11% dintre germani susțin preluarea de și mai mulți refugiați. Acest scepticism sporit devine evident atunci când oamenii sunt întrebați dacă sprijină politica Angelei Merkel privind refugiații. Majoritatea respinge această politică azi. În plus: mulți dintre cei care au susținut odinioară îndemnul lui Merkel „Vom reuși” nu mai sunt azi convinși de aceste cuvinte.

În timp ce multe date creionează o imagine pozitivă a integrării, încrederea populației în reușita politicii de integrare a Angelei Merkel a scăzut și mai mult la cinci ani de la debutul crizei refugiaților. Un bilanț amestecat deci pentru politica privind refugiații a șefei executivului de la Berlin.

Image by ptra from Pixabay 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. Nemtii sunt mai intelegatori si toleranti, insa fereasca Dumnezeu sa le ajunga cutitul la os si sa realizeze ca politica de primire a refugiatilor le face viata un calvar, ca Merkel and Co. n-o sa stie pe unde sa fuga mai repede.

    • Germanii deocamdata dorm, au fost spalati pe creier decenii intregi cu vina celor doua razboaie mondiale iar Europa de Vest incetul cu incetul ingenucheaza in fata musulmanilor.

    • Ce nu înțeleg eu e de ce trebuie nemții să-și pună cenușă în cap din cauza celor două războaie mondiale prin slugărirea musulmanilor, a africanilor etc? Nu își puteau face penitența cu est-europenii?

  2. Statisticile germane sunt cosmetizate si coafate inainte de publicare, dar in ultimii ani chiar sunt trase de par. Asta au invatat bine de la RDG care doar au reesapat vechiul slogan cu “o minciuna repetata de mii de ori devine adevar” :))

  3. în cel mai scurt timp – și fără mari eforturi – să transformăm Europa, într-un continent .. islamic!

    • Eheee in 2015 era o gasca de „lideri” neoliberali-globalisti-stangisti din care azi a mai ramas doar Merkel, toti au cazut cu zgomot. S-a mai domolit tonul ca populimea s-a prins ca astia raspund in fata altor elite nu a oamenilor.

  4. Siiiiiigur ca da, refugiatii au ocupat pozitiile libere de white collar iar ca sa aiba nemțălăii sparanghel pe masa trimitem avioane charter cu romani.

  5. Cineva ne crede prosti. Pe graficele astea, Siria trimite proportional mai multi absolventi de facultate decat Rusia, care e totusi una cele trei tari ale planetei unde peste 50% din tinerii de 19 ani intra la universitate.

    De vreo 50 de ani tot importam si noi doctori ingineri sirieni, si se vede unde am ajuns.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.