G4Media.ro

Criza medicamentelor: de ce sunt obligați pacienții români să cumpere tratamente din…

Criza medicamentelor: de ce sunt obligați pacienții români să cumpere tratamente din străinătate

Mii de români apelează zilnic la rudele ori prietenii din străinătate să le cumpere medicamentele necesare, care sunt de negăsit pe piața internă. Spitalele prescriu tratamente pe care pacienții nu le găsesc, părinții ajung să cumpere vaccinuri pentru copii din Bulgaria ori Ungaria, ca în perioada penuriei din comunism. Cum s-a ajuns la situația în care, în ciuda abundenței de mărfuri dintr-o economie care-și bazează creșterea pe consum, tocmai unele medicamente vitale să lipsească?

  • Cauzele sunt multiple și țin atât de organizarea instituțiilor, cât și de o serie de măsuri și taxe care au determinat ca prețurile medicamentelor să facă neprofitabilă menținerea lor pe piața locală.

Un singur exemplu: departamentul din Agenția Națională a Medicamentului care aprobă și monitorizează studiile clinice avea în 2018 doar patru angajați. Un număr extrem de mic, raportat la complexitatea domeniului care presupune analiza a sute de dosare anual. Imposibil deci ca acești patru angajați să poată gestiona o activitate care ar trebui să susțină o etapă importantă din accesul la tratamentele inovative pentru pacienți.

CRIZA ACTUALĂ A MEDICAMENTELOR

În ultimii 4 ani mai mult de 2.000 de medicamente au fost retrase de pe piață, 400 dintre acestea fiind medicamente originale, majoritatea fără alternativă terapeutică, ceea ce înseamnă 20% din număr total de medicamente de ultimă generație care au fost introduse în România.

Legislația imprevizibilă și permanentele improvizații de ultim moment, provocate de crizele care explodează mediatic, sunt însă bariere importante în calea accesului pacienților români la medicamentele inovative. Inițiativa autorităților privind interzicerea exporturilor paralele, pentru o perioadă de șase luni, până la 31 martie 2020, în cazul a 125 de citostatice și 47 de imunosupresoare cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare, e ilustrarea perfectă a problemei. Puse în fața unui fenomen real, care golește piața internă de citostatice, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului au emis un proiect de ordin în acest sens. Proiectul se află încă în dezbatere publică și Ministerul Sănătății susține că acesta ar putea intra în vigoare începând cu 24 octombrie.

Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM (Foto stânga / Agerpres), arată că măsura e salutară, dar e doar o rezolvare de moment: “ARPIM salută măsurile anunțate de Ministerul Sănătății pentru facilitarea accesului pacienților la medicamentele de care au nevoie, interzicerea exportului paralel pentru unele medicamente fiind o măsură care poate avea doar caracter temporar. Este nevoie de soluții pe termen lung, care să rezolve în mod real disfuncționalitățile observate în asigurarea pacienților cu medicamentele necesare. ARPIM este pregătită în orice moment să sprijine Ministerul Sănătății pentru găsirea de soluții și implementarea lor”.

O nouă criză se prefigurează începând din luna noiembrie, când alte 128 de medicamente sunt în risc de dispariție de pe piața internă, ceea ce ar afecta aproximativ 1,5 milioane de pacienți români cu afecțiuni grave (diabet, boli respiratorii, boli cardiovasculare, boli neurologice și psihiatrice, boli reumatologice, boli oncologice etc). Cauza? 128 de medicamente au primit decizie de respingere a preţului propus de producator în cadrul procesului de corecție a prețurilor din anul 2018, unele dintre ele fiind fără alternativa disponibila pe piata. Producătorii au fost obligați să comercializeze aceste medicamente timp de 12 luni de la data deciziei de respingere, termen care expiră la începutul lunii noiembrie 2019.

CE ÎNSEAMNĂ SOLUȚII PE TERMEN LUNG?

De fapt, ceea ce a dus la această criză este combinația dintre o taxă pe care o plătesc producătorii pe cifra de afaceri (numită taxă clawback), cu o valoare imprevizibila si în creștere permanenta şi politica celui mai mic preț european.

Introdusă inițial ca o măsură temporară pentru acoperirea deficitului bugetar în plină criză economică, taxa clawback s-a permanentizat și a crescut constant în valoare, dublându-se în ultimii 3 ani și ajungând la 25% în 2019. Combinată cu menținerea artificială a unor prețuri nejustificat de scăzute la unele tratamente, taxa a provocat exodul din piață pentru sute de tratamente inovative.

Odată cu anunțarea măsurilor de suspendare a exportului paralel, Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a afirmat că în acest moment se lucrează la găsirea unor soluții pentru ca taxa clawback să devină sustenabilă și pentru ca prețul minim al medicamentelor să nu mai impacteze negativ pacientul.

„Știm cel mai bine că în România este cel mai mic preț. Dar avem produse care sunt vândute inclusiv sub acest preț, pentru că noi avem un preț de referință generic care este mai mic decât acela. Lucru nu tocmai corect. Acest aspect îl vom regla. În momentul în care într-o țară aceste medicamente sunt mai scumpe, probabil că există intenția comercială, normală de altfel pentru o firmă, de a vinde acolo, dar și producătorii și distribuitorii au obligația de a respecta serviciul public, care înseamnă asigurarea nevoilor pieței interne”, a spus Sorina Pintea.

Aceasta a adăugat că există și intenția de a modifica taxa clawback, lucru confirmat și de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în cadrul unui eveniment public. “Sigur că vă nemulțumește taxa clawback care e 25%, să sperăm ca nu e mai mare în trimestrul următor. Trebuie să găsim o soluție pentru a rezolva această problemă, orizontul de timp pentru această soluție fiind foarte aproape. Cu certitudine se va întâmpla ceva și sper să fie bun pentru pacient, predictibilitate pentru companii și o transparență mai mare”, a afirmat Vasile Ciurchea.

În acest moment, industria de medicamente plătește o taxă mult mai mare la stat decât alte industrii. Dacă ne amintim de mult contestata Ordonața 114 – “taxa pe lăcomie”, care prevedea o taxă de 3% pentru sectorul telecomunicațiilor, energetic sau bancar. Operatorii au anunțat că vor scumpi produsele și serviciile pentru a acoperi impactul acestei taxe. În același timp producătorii farmaceutici plătesc o taxă de peste 25% pentru produse necesare pentru sănătatea populației.

ACCESUL LA MEDICAMENTE NOI, O PROBLEMĂ GENERALĂ. Pacienții așteaptă decizia Guvernului

  • O statistică din 2017, realizată de filiala locală a companiei de cercetare IQVIA, arată că pacienții români sunt printre codașii Europei în privința accesului la medicamente inovatoare, adică acele tratamente noi, puse de curând pe piață de companiile farma. Studiul realizat pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România, mai puține chiar și decât în Bulgaria (33 medicamente noi) și la mare distanță de state precum Italia (86 de medicamente) ori Slovenia (52).

Pași se fac în actualizarea listei de medicamente compensate, dar ritmul este unul extrem de lent. În 2018, aproximativ 40 de noi molecule și indicații au primit acces pe piața din România. Din pacate însă, în 2019 doar două medicamente noi au fost incluse în lista celor compensate. Asociațiile de pacienti, medicii și companiile farmaceutice au făcut apel în ultimul an pentru actualizarea listei de medicamente compensate – pentru introducerea unor mediacamente noi, însă proiectul de Hotărâre de guvern care prevede acest lucru și care cuprinde 21 de noi medicamente nu a fost încă adoptat de executiv.

Lipsa fondurilor e și ea una dintre cauzele penuriei de medicamente și tratamente inovative. Deși bugetele alocate sănătății au crescut constant în termeni nominali în ultimii ani, ele sunt în continuare printre cele mai mici din UE raportat la bugetul de stat. Un studiu comparativ realizat de OECD arăta că România se situa în anul 2017 pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte bugetul alocat pentru sănătate (raportat la PIB). Or, într-o piață în care concurența s-a globalizat, această alocare înseamnă, automat, un acces mai redus la noile tratamente.

Sursa foto: Pixabay

Campanie susținut de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Aici s-a furat cel mai mult, doctorii sunt habarnisti se uita in niste aparate pe care nu le inteleg si nici nu stiu sa lucreze cu ele.Spitalele sunt anexe ale morgilor.
    Cam asta a fost cu poporul asta , cand nu mai ai posibilitatea sa-l ti sanatos si te bazezi ca se nasc cativa copii care sunt mai sanatosi decat oamenii maturi sa-i inlocuiasca, atunci te-ai intors in padure.Toti trag si rup sa se imbogateasca si sa o tuleasca de aici, uitativa la politicieni toti vor la bruxelles.