VIDEO Interviurile candidaților pentru Parchetul General / Marius Voineag: Propun schimb de bune practici de la DNA și folosirea inteligenței artificiale / Cristina Chiriac: E nevoie de leadership vizibil / Bogdan Pîrlog: Am pierdut încrederea opiniei publice, promovările în magistratură sunt ridicole

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog au susținut luni interviul pentru funcția de procuror general al României. Ei au fost urmați de Marius Voineag, actualul șef DNA, care a renunțat la un al doilea mandat și vrea să fie adjunctul procurorului general.

Cristina Chiriac a avut o prestație cu multe ezitări și răspunsuri vagi. Când a fost întrebată care ar fi prima decizie pe care o va lua ca procuror general, a spus: „Prima decizie e greu de… nu știu. Trebuie să-mi fac un plan cu privire la prioritatea deciziilor.”

De asemenea, când a fost întrebată care sunt standardele europene pentru evaluarea Parchetului General pe care le-a evocat în proiectul de candidatură, Cristina Chiriac a spus sec: ”Cele prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, fără să enunțe efectiv.

Procurorul Bogdan Pîrlog a avut o prestație cu accente critice la adresa stării de fapt din justiție și a spus că ”am pierdut încrederea opiniei publice”. El a criticat și promovările în magistratură și le-a catalogat drept ”ridicole”.

Pe de altă parte, Pîrlog a spus că există probleme punctuale care trebuie rezolvate, precum evaziunea fiscală în Ilfov sau infracțiunile de mediu.

Marius Voineag a anunțat că vrea să ducă la Parchetul general ”bunele practici” de la DNA și propune un proiect-pilot de Inteligență Artificială antrenată de procurori.

Întrebat care a fost cel mai mare eșec la DNA, Voineag a indicat comunicarea: ”Am comunicat mult prea tehnic. De la un punct încolo trebuie să ai o comunicare mult mai rotundă”.

Ora 13.30: Marius Voineag live:

Declarații Marius Voineag:

• trebuie să folosim Inteligența Artificială
• îmi propun să îmbunătățim percepția publică asupra Parchetului General
• propun schimb de bune practici de la DNA
• Despre urmărirea penală a magistraților corupți: E un punct slab, să recunoaștem. DNA are cele mai mari capacități instituționale pentru a investiga corupția, dar asta implică modificări legislative. Schema trebuie completată cu procurori care investighează fapte de corupție care îi privesc pe magistrați
• Îmi plac foarte mult fazele de construcție. Un alt asset pe care îl am e că deja am demonstrat că am construit o echipă la DNA, se vede și din lista candidaților. În 2023 la candidatură am spus că îmi doresc foarte mult o instituție care să nu mai depindă de conducere. Aș putea să diseminez din stilul meu de lucru
• Cum vreți să folosiți Inteligența Artificială? Am observat că uneori activitatea unui întreg serviciu depinde de un singur om. Motiv pentru care m-am gândit la un proiect pilot pentru a face un modul de AI antrenat de procurori, de exemplu pe Mediu
• Funcția de coordonare mi se pare cea mai apropiată de spiritul meu
• Cel mai mare eșec pe care l-ați avut? Am comunicat mult prea tehnic. De la un punct încolo trebuie să ai o comunicare mult mai rotundă
• M-am concentrat pe ideea de a livra ceva calitativ care să rămână indiferent cine conduce instituția

Ora 12.11: Bogdan Pîrlog, candidat la funcţia de procuror general al României, a declarat luni, în timpul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei, că sistemul judiciar a pierdut pentru prima dată suportul opiniei publice şi a criticat modul în care se fac promovările în magistratură, pe care l-a catalogat ca fiind „ridicol”, potrivit Agerpres.

„Să nu uităm că una dintre problemele pentru care ne aflăm acum într-un moment extrem de dificil este faptul că, pentru prima dată, am pierdut suportul opiniei publice. Întotdeauna au existat curente, dar în permanenţă a fost, fie de o parte, fie de alta, un puternic curent al opiniei publice. Acum, ne bazăm în cel mai bun caz pe o ostilitate cât de cât indiferentă. Asta în momentul în care nu este o ostilitate extrem de agresivă la nivelul tuturor. Dacă noi, care suntem mai vechi, am mai trăit tot felul de fenomene, îmi închipui ce este pentru tinerele generaţii din magistratură, care reprezintă viitorul şi pentru cei care ar vrea să intre în magistratură, să vadă ce înseamnă să îţi asumi o profesie în care societatea din care provii şi pentru care urmează să desfăşori un serviciu public te urăşte din start”, a spus Pîrlog, în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

El a criticat sistemul actual de promovare în magistratură pe baza unui concurs de dosare, fiind adeptul unui examen scris, de tip teste grilă, care este mult mai „curat” decât „subiectivismul dus până la agresiune” din prezent.

„Revenind la legile justiţiei, actuale. Înlăturarea sistemului de promovare prin examen, care a avut de-a lungul timpului o serie de contestatari. Nici eu nu am fost încântat de testele acelea grilă. Mi-am luat gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte din treaptă în treaptă, dând acel tip de examen. Dar, trecând prin toate formele de examen, am ajuns la concluzia că, în acest moment al dezvoltării societăţii noastre, este cel mai curat mod de promovare. Nu rezolvă toate problemele, nu răspunde la necesitatea celor care muncesc. (…) Multă lume confundă şi critică că se face promovare pe bază de interviu. Nu se face pe bază interviu, se face pe baza unei evaluări, care de foarte multe ori ne-am lovit în practică cu nişte situaţii absolut ridicole. Am văzut un subiectivism dus până la agresiune. Colegi care au fost depunctaţi pe motiv că au exercitat căi de atac, ignorând un RIL sau un HP, care au fost date câteva luni mai târziu faţă de momentul exercitării căii de atac. (…) Un astfel de examen nu poate răspunde necesităţii unei promovări meritocratice la un astfel de nivel. Riscă să creeze un sistem de relaţii clientelare. (…) Mai bine ne întoarcem la sistemul legii din 1992, când pur şi simplu se anunţa că urmează X să promoveze şi să facă un referat”, a susţinut Pîrlog.

De asemenea, procurorul a catalogat drept „ridicol” modul de promovare la Înalta Curte.

„La fel promovarea la Înalta Curte, fără să există un examen scris. Mi se pare de asemenea ridicol. Explicaţia că aceia care au ajuns până la nivel de curte de apel deja ştiu şi ar fi o insultă… Ce vă spun este ceea ce am extras din comunicările colegilor, care au făcut astfel de afirmaţii, chiar vorbim de secţie pentru judecători, cum că ar fi o umilire a judecătorilor, că la nivel de curte de apel nu se mai justifică să le fie testate cunoştinţele. Mă scuzaţi, dar mi se pare absolut nelalocul lui acest fel de a pune problema. În definitiv, faptul că în urmă cu 10 – 15 ani am promovat un examen nu înseamnă că am rămas la acelaşi nivel. (…) Vedem, unii colegi se menţin, sunt la zi cu legislaţia, muncesc, alţii reuşesc să găsească, pe principiul minimei rezistenţe, posibilitatea de a fenta acestea. Mi se pare ridicol să presupunem din oficiu că o persoană care ocupă o poziţie şi care a luat un examen în urmă cu extrem de mult timp şi-a păstrat toate cunoştinţele la nivelul unui judecător de Înaltă Curte”, a punctat Bogdan Pîrlog.

Bogdan Pârlog, procuror militar şi preşedinte al Asociaţiei „Iniţiativa pentru Justiţie”, este unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai actualului CSM, fiind sancţionat de mai multe ori de Consiliu, inclusiv pentru declaraţii care ar aduce „atingere prestigiului justiţiei”.

Bogdan Pîrlog a susținut, în timpul interviului, că în prezent percepţia magistraţilor este că sistemul se află „într-o profundă criză”, adăugând că degeaba instanţele sunt performante dacă partea de urmărire penală este defectuoasă. El a mai spus că Parchetul General ar trebui să se ocupe de infracțiunile economice și de mediu și a dat ca exemplu evaziunea fiscală din județul Ilfov, despre care a spus că nu e combătută eficient, potrivit Mediafax.

„În acest moment, consider că, alături de o bună parte din corpul magistraţilor, n-am pretenţia că toţi, deşi, într-o formă sau alta, chiar dacă nu suntem de acord cu soluţiile şi cu fondul problemei, cam toată lumea percepe că suntem într-o profundă criză la nivel de sistem. Este (…) unul din cele mai dificile momente pentru a fi magistrat şi cu atât mai mult pentru a avea o funcţie cum este cea pentru care candidez astăzi. Justiţia, aşa cum v-am spus, este o componentă esenţială a statului. Justiţia este unul dintre principalii piloni care a existat, într-o formă sau alta, de la momentul înfiinţării statului. Până la urmă colectivităţile s-au unit în ideea protecţiei colective, dar pentru a funcţiona în această colectivitate au avut nevoie de reguli de convieţuire. Pentru respectarea acelor reguli sau pentru intervenţia comunităţii în momentul încărcării regulilor a apărut această justiţie”, a declarat Bogdan Pîrlog, citat de Agerpres.

El a adăugat că degeaba instanţele sunt performante dacă partea de urmărire penală este „defectuoasă”.

„Sistemul judiciar în ansamblul lui, atât cât este prevăzut în autoritatea judecătorească, incluzând şi componenta de organe de cercetare penală, (…) trebuie să funcţioneze pentru a avea o justiţie eficientă şi o justiţie care să răspundă nevoilor cetăţeanului în mod integrat. Oricare dintre componentele acestea nu funcţionează cum ar trebui să funcţioneze, automat nici sistemul nu poate să performeze. Degeaba avem instanţe performante dacă partea de urmărire penală este defectuoasă. De asemenea, degeaba avem urmărirea penală făcută la standardele necesare dacă în zona instanţelor nu funcţionează şi bineînţeles urmărirea penală nu are cum să funcţioneze în lipsa unei componente de poliţie judiciară”, a spus Pîrlog.

Procurorul a opinat că modificările legislative au îngreunat „extrem de mult” activitatea de urmărire penală, dând ca exemplu schimbarea definiţiei de „pericol social”.

„Cauzele care au provocat această situaţie de criză la nivelul sistemului judiciar le consider a fi, pe de o parte extrinsă, (…) sunt consecinţa unui ansamblu conjugat de modificări normative care au început chiar în momentul pre intrării în vigoare a actualelor Coduri – penal şi de procedură, când au suferit ample modificări. De asemenea, intervenţia Curţii Constituţionale, care a produs o serie de decizii, cu foarte multe dintre ele nu suntem de acord, cu unele suntem, dar nu despre asta este vorba. Ideea este că la nivelul unei legi, cum este Codul penal, Codul de procedură, bun, rău, el trebuie să aibă o concepţie unitară. Momentul în care a fost făcut bucăţi pe fiecare componentă în parte, şi vorbim aici de, cred că, adunate, sute de decizii, este evident că legea respectivă şi din punct de vedere tehnic nu este ceea ce ar trebui să fie. S-a îngreunat extrem de mult activitatea de urmărire penală. Să nu uităm o chestiune aparent minoră – schimbarea definiţiei infracţiunii şi scoaterea noţiunii de pericol social a înlăturat acel celebru 18 indice 1 şi anume posibilitatea de a clasa o cauză pentru lipsa pericolului social, lipsa pericolului social care nu trecea în rândul infracţiunilor”, a subliniat Bogdan Pîrlog.

Ora 11.00: A început interviul susținut de Bogdan Pîrlog:

Ora 10.40: Interviul susținut de Cristina Chiriac s-a încheiat.

Ora 10.34: Cristina Chiriac nu a putut preciza care ar fi prima decizie pe care ar lua-o în calitate de procuror general:

„Prima decizie e greu de… nu știu. Trebuie să-mi fac un plan cu privire la prioritatea deciziilor.”

Ora 10.00: Unul dintre obiectivele pe care și le asumă Cristina Chiriac în proiectul de candidatură și pe care le-a enumerat în timpul interviului este creșterea încrederii in justiție.

Șefa DNA Iași a menționat că se înregistrează o „deteriorare semnificativa” a încrederii cetățenilor în justiției. În opinia ei, această stare este determinată de percepția unei reacții insuficiente sau neconvingătoare în situații de interes public major, deficiențe în comunicare, gestionarea neadecvată a situațiilor de criză.

Chiriac susține că Parchetul General trebuie să devină principala voce a Ministerului Public pe subiecte de interes în societate, prin intervenții prompte, leadership instituțional vizibil, capabil să ofere răspunsuri rapide și credibile în spațiul public, comunicare publică transparentă, profesionistă și echilibrată.

Cristina Chiriac a mai spus că apărarea integrității corpului procurorilor impune reacții ferme în situații de încălcare a normelor de etică sau disciplinare.

Ea își propune și intensificarea dialogului cu societatea civilă și mediul academic.

Tot luni urmează să susțină interviul pentru șefia Parchetului General și Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

De asemenea, Marius Voineag, actualul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), va susţine interviul pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general. El a refuzat să candideze pentru un al doilea mandat de șef DNA, deși legea îi dădea dreptul, la fel cum a procedat și actualul procuror general, Alex Florența. E pentru prima oară în istoria recentă când doi procurori-șefi renunță la al doilea mandat.

Citește și Cine este șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, care candidează la funcția de Procuror General: A ținut la sertar ancheta privind agresiunile sexuale comise de fostul episcop de Huși / A organizat flagrantul la Dumitru Buzatu, dar a clasat dosarul lui Maricel Popa (PSD)

Vezi și Programul interviurilor