Crima de la Frankfurt:  „Ceva nu merge bine în Germania”

Îngrozitoarea crimă din gara Frankfurt monopolizează de la începutul săptămânii dezbaterea publică din Germania, alimentând discuţiile şi acuzaţiile politice, transmite postul de radio Deutsche Welle.

• Nota redacției: Luni, pe 30 iulie, un bărbat a împins fără un motiv cunoscut, deocamdată, un copil de 8 ani și pe mama acestuia în fața unui tren de mare viteză, care tocmai intra în gara din Frankfurt, informează dw.com. Copilul și-a pierdut viața, mama a supraviețuit. Un alt bărbat, împins și el de același om, a reușit să se salveze.

Faptul că ministrul de interne, Horst Seehofer, s-a întors grăbit din vacanţă a conferit, fără îndoială, încă de la început, dimensiuni politice îngrozitoarei crime de la Frankfurt. Partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania a avut, desigur, grijă să instrumentalizeze imediat subiectul, legându-l de originile făptaşului şi de politica în domeniul migraţiei promovată de coaliţia guvernamentală de la Frankfurt.

Un parlamentar al partidului a ajuns până acolo încât a scris pe twitter că „blesteamă ora în care s-a născut cancelarul Merkel”. Controversatul tweet care a provocat mii de reacţii furioase a fost şters între timp.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

„Războiul” de pe reţelele de socializare continuă însă cu o intensitate deloc diminuată. Specialişti sau nu, oamenii îşi încrucişează săbiile în principal în jurul următoarelor întrebări: trebuie şi în ce condiţii se poate face publică originea făptaşului? Ce rol joacă originea? Ce legătură există între afecţiunile psihice ale unui om şi politica migraţionistă a guvernului? De ce se simt germanii într-o atât de mare nesiguranţă, deşi infracţionalitatea în ţară scade constant de mai mulţi ani?

„Negru din Eritreea, şi ce?”

Toate aceste întrebări predomină, desigur, şi în comentariile analiştilor. Ziarul Frankfurter Rundschau a scris. „Da, criminalul din gara Frankfurt este un negru din Eritreea. Da, are o altă culoare a pielii şi nu are paşaport german. Da, şi în alte naţionalitaţi există infractori. Şi care este concluzia trasă din toate aceste lucruri?

Absolut nimic. Crime, fapte înfiorătoare au fost comise aici în Germania şi de oameni cu paşaport german. Cu toate acestea, orice incident în care protagonişti sunt imigranţii este promovat ca o dovadă a riscului pe care îl presupune migraţia.

Ai spune că suntem o ţară liniştită şi lipsită de violenţă în care singurul lucru de care mai este nevoie este eliminarea aşa-ziselor ameninţări externe. Este absurd. Dar răspunde într-o oarecare măsură spiritului vremurilor. Atât de mult au reuşit să pătrundă concepţiile de extremă-dreaptă în dezbaterea publică. Acest lucru ar trebui să ne provoace de asemenea teamă”.

Stuttgarter Zeitung consideră însă absolut justificat interesul cetăţenilor pentru originea făptaşului. „Nu este absurd, ci absolut justificat ca opinia publică să pună întrebări cu privire la resorturile şi biografia făptaşului. Toate acestea exprimă dorinţa de a explica incidentul, dar şi speranţa că se vor trage concluzii şi se vor dezvolta mecanismele de apărare”.

„Germania şi-a pierdut echilibrul”

În opoziţie cu mulţi analişti care apreciază că luarea unor măsuri suplimentare de securitate nu ajută cu adevărat, aşa cum opinează de exemplu Heilbronner Stimme care subliniază că „un ‘big brother’ de tip China nu reprezintă o opţiune”, Neue Osnabrücker susţine în comentariul său propunerea pentru o creştere a prezenţei poliţiei formulată de ministrul de interne Seehofer: „Atacuri precum acesta zdruncină ca nicio altă crimă sentimenul de siguranţă al oamenilor.

Pentru că arată că oricine ar putea fi victimă şi că nici copiii nu sunt în siguranţă atunci când acţionează psihopaţi, terorişti şi alţi criminali. Asta nu înseamnă că nu putem face nimic. O mai mare creştere a forţelor de poliţie în spaţiile publice şi controale suplimentare pot contribui la prevenirea a ceea ce este mai rău. Precum şi o mai mare sensibilizare a cetăţenilor. Orice se întâmplă în domeniul siguranţei nu poate fi decât un lucru bun”.

Senzaţie a provocat în Germania articolul ziarului elveţian Neue Zürcher Zeitung, care susţine că „Germania şi-a pierdut echilibrul”. „De ce provoacă acest caz astfel de reacţii? Ceva nu merge bine în Germania.

Ţara se simte curios de nesigură şi fragilă. Atacul criminal al rezidentului în Elveţia, născut în Eritreea, nu reprezintă o dovadă a eşecului politicii germane în domeniul securităţii sau faţă de refugiaţi. Reacţiile arată însă că mulţi oameni nu sunt de acord cu politica germană în domeniul migraţiei. Iar discuţiile despre noi măsuri de securitate în gări arată că mulţi oameni nu se simt în siguranţă.

Sunt furioşi pe bună dreptate de faptul că statul eşuează în executarea expulzărilor, în principal a acelora care pur şi simplu profită de sistemul de azil din Germania. În acelaşi timp sunt indignaţi mai degrabă de deprecierea în continuă evoluţie a valorilor ţării.

Nu este deloc absurd că în conferinţa de presă pe tema crimei de la Frankfurt au existat referiri şi la acţiunile unor bande în marile oraşe, la protecţia graniţelor externe ale UE, la incidentele de la piscinele din Germania, dar şi la asasinarea lui Walter Lübcke. Este vorba despre coordonatele unui senzaţii de pierdere a controlului.

Poţi pune cu uşurinţă răspunderea pentru crearea acestui sentiment pe seama presei şi a populiştilor. Însă problemele nu dispar dacă, pur şi simplu, nu le discuţi. Iar acesta este şi rezultatul unei politici care nu ia suficient în serios nevoile multor cetăţeni în domeniul securităţii şi care nu îndeplineşte până acum într-o măsură suficientă promisiunile cu privire la o politică de azil coordonată şi de integrare a străinilor”.

Sursa: Deutsche Welle/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu