Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Perioada comunismului rămâne una dintre cele mai triste amintiri colective ale românilor. După Revoluție, expresia „regimul de tristă amintire” a intrat în limbajul curent, uneori însoțită de nostalgii selective. Cei care au trăit însă ultimii ani ai regimului știu bine că realitatea era departe de a fi una confortabilă.
Pentru marea majoritate a populației, cu excepția celor din sistem, viața era grea. Chiar și atunci când aveai un salariu bun, nu aveai ce cumpăra. Magazinele alimentare erau aproape goale. La raionul de mezeluri atârnau doar cârligele metalice, în fața pereților de faianță albă. Făina, zahărul și uleiul se dădeau pe cartelă, în cantități strict limitate: câte un kilogram pe lună, pentru fiecare membru al familiei.
Textul continuă pe g4food.ro.
Sărăcie lucie, era ca o mumie fardată să arate ca vie !
Acum înțeleg de ce tiranii l-au numit pe Moș Crăciun ..Moș Gerilă…era frig și în casă ca gerul de afară…și de Crăciun venea frigul în casă ..gerul..Moș GERilă.
Celor care spun că era mai bine ”înainte” nu le doresc să trăiască ca..înainte ca să nu-l găurească pe Simion și Șoșoacă ca pe Ceașcă și Lenuța…
Ne este dor de foamete, inghet in casa si cozi!
De securitate nu ne e dor, ca datorita lui Iliescu, securitatea este printre noi, toti!
Vezi, când oamenii exagerează, se discreditează, și e păcat că mesajul se voia corect. Nu totul era pe cartelă. Pâine, lapte, carne, ulei, zahăr era pe cartelă. Multe altele chiar dacă nu erau pe cartelă nu prea găseai, sau chiar deloc, cum era untul sau majoritatea brânzeturilor. Chestia e mai nuanțată, dar în general nu prea se găseau lucruri. Erau diferențe și între localități, chiar foarte mari. Eu am avu ghinionul să cresc în una care stătea sub medie.