Costa Verde din Sardinia – Oaza de liniște într-o insulă asaltată de turism de lux

În timp ce Costa Smeralda, faimoasa „Coastă de Smarald” a Sardiniei, atrage anual valuri de miliardari, iahturi aglomerate și restaurante cu stele Michelin, pe cealaltă parte a insulei se ascunde un loc aproape uitat de lume: Costa Verde. Această regiune din sud-vestul Sardiniei rămâne una dintre cele mai sălbatice și puțin cunoscute zone de coastă ale Mediteranei — o destinație care pare că nu a aflat încă ce înseamnă turismul de masă.

Un loc unde natura domină

Costa Verde se întinde pe aproximativ 47 de kilometri de litoral nealterat, cu plaje pustii, dune spectaculoase și un peisaj în care modernitatea nu și-a făcut încă loc. Aici, nisipurile fine și înălțimile de peste 60 de metri ale dunelor din Piscinas i-au adus regiunii supranumele de „mica Sahara a Italiei”. Întreaga zonă pare suspendată în timp — un loc unde singurele sunete sunt valurile și, ocazional, zgomotul unui avion militar care traversează cerul.

Spre deosebire de zonele dezvoltate turistic, aici satele sunt aproape goale. În Ingurtosu, o fostă localitate minieră, mai trăiesc doar câțiva oameni, deși în anul 1900 avea mii de locuitori.

Casele, multe fără acoperișuri, sunt invadate de vegetație, iar trecutul industrial e vizibil peste tot, de la ruinele vechilor clădiri miniere până la șinele ruginite care duceau cândva la mare.

Povestea unei renașteri

În mijlocul acestei pustietăți a apărut, însă, o inițiativă curajoasă. Marcella Tettoni, consultant fiscal din Milano, și Luigi Caccamo, inginer din Roma, au decis să transforme o fostă magazie minieră — care a fost și tabără de vară pentru copiii minerilor — într-un hotel de cinci stele: Le Dune Piscinas, scrie Financial Times.

Decizia a fost mai degrabă una sentimentală decât financiară. „Nu am făcut asta pentru afacere”, spune Tettoni. „Am făcut-o pentru că iubim acest loc.” Cei doi au păstrat arhitectura istorică a clădirii și au restaurat interiorul cu grijă, într-un stil prietenos, cald, care să aducă aminte de o casă veche pe malul mării, nu de un resort luxos impersonal.

Deși hotelul are doar 28 de camere, are peste 60 de angajați, iar serviciile oferite sunt impecabile. Oaspeții pot alege între trei restaurante, inclusiv unul intim, cu doar patru mese, chiar pe plajă. Seara, apusul de soare roșiatic peste Mediterana creează un tablou ireal, completat de liniștea unui loc pe care selfie-urile par să nu-l fi cucerit încă.

O destinație pentru cei care caută altceva

Costa Verde nu este pentru oricine. Nu există viață de noapte, centre comerciale sau beach bars pline de turiști. Este o destinație pentru cei care caută autenticitate, liniște și o legătură profundă cu natura. Pentru cei care vor să înțeleagă cum arăta Sardinia înainte ca turismul de lux să o transforme într-un teren de joacă pentru elite.

Într-o Europă în care deindustrializarea și depopularea au dus adesea la abandon și uitare, Costa Verde oferă o posibilă alternativă: renaștere prin sustenabilitate, respect pentru patrimoniu și o formă diferită de turism — una care nu cucerește locul, ci îl înțelege.

În concluzie, Costa Verde este o destinație rară, care încă mai păstrează misterul, tăcerea și frumusețea neatinsă a Mediteranei. Pentru cei care îndrăznesc să caute dincolo de rutele clasice, acest colț de Sardinia poate deveni un refugiu de neuitat.