G4Media.ro

Coronavirusul a aruncat turismul românesc în prăpastie: Cifre în scădere cu peste…

Coronavirusul a aruncat turismul românesc în prăpastie: Cifre în scădere cu peste 61% în primele șase luni ale anului și cu peste 74% în luna iunie / Turiștii au preferat mai degrabă pensiunile, campingurile și cabanele

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică din România în primele şase luni din acest an au însumat puțin peste două milioane, în scădere cu 61,8% faţă de primul semestru din 2019, iar 86,1% dintre turiști au fost români, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS), transmite News.ro.

”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020 au însumat 2.148.200, în scădere cu 61,8% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Din numărul total de sosiri, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 86,1%,în timp ce turiştii străini au reprezentat 13,9%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată datele INS.

Numărul de sosiri, respectiv înnoptari nu include persoanele aflate în carantină, cazate în structurile turistice.

În luna iunie 2020, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut cu 74,5%, iar înnoptările cu 76,4%.

Comparativ cu luna iunie 2019, în luna iunie 2020, la punctele de frontieră, sosirile vizitatorilor străini au scăzut cu 68,7%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilor români cu 68,1%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2020 au însumat 334.000, în scădere cu 74,5% faţă de cele din luna iunie 2019. Din numărul total de sosiri, în luna iunie 2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 3,9%. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (86,2% din total turişti străini), marea majoritate fiind din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2020 au însumat 705.300, în scădere cu 76,4% faţă de cele din luna iunie 2019. Din numărul total de înnoptări, în luna iunie 2020, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 96,1%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 3,9%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (83,9% din total turişti străini), marea majoritate fiind din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna iunie 2020 a fost de 2,1 zile la turiştii români cât şi la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iunie 2020 a fost de 13,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 21,9 puncte procentuale faţă de luna iunie 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna iunie 2020 s-au înregistrat la bungalouri (33,7%), campinguri (15,4%), hoteluri (14,9%), vile turistice (13,7%), casuţe turistice (12,5%), pensiuni agroturistice (12,4%), spaţii de cazare pe nave (11,9%), cabane turistice (11,8%) şi pensiuni turistice (11,2%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2020 de 409.400, în scădere cu 68,7% faţă de luna iunie 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 83,1%, respectiv 14% din numărul total de sosiri.

Plecările vizitatorilor români în străinătate,înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2020 de 653.200, în scădere cu 68,1% comparativ cu luna iunie 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 67,3%, respectiv 31,8% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în prima parte a anului au însumat 2,148 milioane, în scădere cu 61,8% faţă de primul semestru din 2019. Din numărul total de sosiri, în primele şase luni din acest an, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 86,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 13,9%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în prima parte a anului au însumat 4,28 milioane, în scădere cu 62,5% faţă de cele din perioada similară a anului trecut. Din numărul total de înnoptări, în perioada ianuarie-iunie 2020, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,1%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (73% din total turişti străini), iar dintre aceştia 70,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în perioada ianuarie-iunie 2020 a  fost de două zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în primul semestru din 2020 a fost de 19,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de perioada  similară din 2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada ianuarie-iunie 2020 s-au înregistrat la bungalouri (23,7%), hoteluri (23%), vile turistice (16,7%), hosteluri (16,2%), pensiuni turistice (15,1%), cabane turistice (13,5%), pensiuni agroturistice (13%) şi spaţii de cazare pe nave (11,9%). Pe judeţe, în primele şase luni, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (324.400), Braşov (277.000), Constanţa (133.800), Prahova (115.800), Cluj (102.300), Bihor (89.900), Mureş (88.400), Sibiu (81.300) şi Suceava (79.600), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (580.000), Braşov (564.700), Constanţa (365.700), Prahova (249.200), Bihor (188.600), Cluj (184.700), Vâlcea (180.500), Timiş (172.200), Mureş (169.100) şi Suceava (161.700).

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (32.100), Israel (27.200), Italia (27.100), Regatul Unit (18.500) şi Franţa (17.100.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada de referinţă ianuarie-iunie 2020 de 2,724 milioane, în scădere cu 50,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,7%, respectiv 17,6% din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în prima parte a acestui an de 5,121 milioane, în scădere cu 49,6% comparativ cu perioada similară din 2019. Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,8%, respectiv 30,5% din numărul total de plecări.

”Informaţiile din acest comunicat de presă (iunie 2020) surprind impactul crizei COVID-19 şi al măsurilor luate de autorităţi ca urmare a decretării stării de urgenţă pe teritoriul României începând cu 16 martie 2020 şi a stării de alertă începând cu 17 mai 2020. Institutul Naţional de Statistică înţelege greutăţile cu care se confruntă respondenţii noştri în această perioadă şi suntem constienţi că este posibil ca răspunsurile la cercetările statistice să nu fie în prezent o prioritate. Cu toate acestea, prin colectarea informaţiilor statistice, vom putea monitoriza şi informa toţi utilizatorii noştri cu privire la efectele COVID-19 asupra economiei şi societăţii noastre. Apreciem sprijinul continuu al respondenţilor noştri la cercetările statistice derulate de Institutul Naţional de Statistică şi înţelegem dificultăţile cu care se confruntă toţi furnizorii de date statistice”, precizează INS.

Sosirea unui turistse înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea este intervalul de 24 ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat.

Foto: Munții Bucegi, Cheile Zănoagei / Sursa: Pagina de Facebook ”Zbor deasupra munților României”

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

9 comentarii

  1. Nu e nicio problema.

    Doar de la mine au plecat 12 angajati si vreo 8 colaboratori.

    Si faceam incoming si aduceam turisti straini.

    Acum sa o suga-n chec (parazitii) guvernul.

    Si nu e doar la noi, e peste tot.

    Intrebarea e: cine mai vrea sa revina in domeniu? Cu totii ne bagam picioarele.

  2. Si, dupa parerea unora, pensiunile, campingurile si cabanele nu intra la turism? Ca sa nu mai vorbim de traditionala tactica a hotelierilor de a nu raporta chiar toti turistii care trec prin hotel.
    Asa ca as privi cu prudenta la cifrele vinturate in domeniu.

  3. Paguba in ciuperci. De ce sa ma duc in RO unde wte scump si prost? BG este deschisa si nu exista termen de comparatie

  4. Peste tot in lume sint pierderi in turism. Diferenta e ca acolo nu se face publicitate gratuita la TV asa cum s-a facut in Romania in mai si iunie. Se recomanda ca oamenii sa-si faca vacanta acasa sau in apropiere de casa. Pt.rulote de camping sint liste de asteptare.
    Nici nu se spune ca „virusul e vlaguit”si e o simpla gripa cum se face in Romania.
    Daca te uiti pe plaja in Spania vezi turistii distantati la 2m si nu in grupuri.

    • Solutia ar fi un turism adaptat la noua realitate. Pensiunile din tara (si nu de pe litoral) ar fi cele care merita promovate. Bineinteles in masura in care respecta masurile antiCovid.

    • Cit despre lucratorii din HoReCa care pleaca:
      -daca pleaca de unii singuri e clar ca e vorba de salariu si ca au gasit alta slujba
      -reconversia fortei de munca la ceea ce se cere pe piata muncii ar trebui sa fie un obiectiv in orice timpuri nu numai acum

  5. Păi, există o solutie . INTERZICEREA TURISMULUI . Sau știți alta mai bună ?