Coronavirus: „Super-transmițătorii”, mit sau realitate?

Un bolnav capabil să infecteze zeci sau chiar sute de oameni? Discutat, conceptul de „super-transmițător” al virusului rămâne în parte o enigmă pentru medici, deoarece diferiții factori care duc la infectare sunt dificil de decelat, scrie AFP.

Noțiunea pentru ceea ce în engleză este „super-spreader” nu a apărut odată cu Covid-19, ci a mai fost folosită de exemplu în timpul altor două epidemii mortale – Sars (2002-2003) sau MERS (începând din  2012). Termenul a reapărut de mai multe ori în cursul actualei epidemii, pornită din China și care s-a răspândit în întreaga lume.

„Nu este un termen medical”, este folosit pentru a desemna „o persoană care infectează un număr foarte mare de indivizi”, fără a avea neapărat un prag precis, a explicat pentru AFP Amesh Adalja, medic specialist în boli infecțioase și pregătirea pentru pandemii la Universitatea americană Johns Hopkins.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

De la începutul epidemiei de coronavirus, cel puțin două persoane au fost supranumite de presă „super-spreaders” („super-transmițători”): se apreciază că ele au infectat mai multe persoane decât media, care este de două sau trei la un bolnav, în absența unor măsuri de protecție (carantină, limitarea reuniunilor etc.).

Este cazul lui Steve Walsh, un om de afaceri britanic întors din Singapore, responsabil pentru aproximativ zece infecții în februarie, inclusiv cinci în Franța. Recuperat de atunci, omul pe care ziarele britanice îl porecliseră „super-spreader” a infectat apoi alte cinci persoane la întoarcerea în Anglia.

În Coreea de Sud, o sexagenară denumită „pacientul 31” este suspectată că a infectat zeci de persoane, mai ales la o reuniunea religioasă din februarie.

Dar conceptul este plin de incertitudini și variabile, subliniază o serie de specialiști: cum se poate ști ce relevă caracteristicile biologice specifice pacientului, comportamentul său, mediul său sau chiar persoanele pe care le-a infectat, „gazdele”, poate deosebit de vulnerabile? Cum poți fi sigur că este una și aceeași persoană care este sursa tuturor infecțiilor?

O altă necunoscută este rolul copiilor – mai puțin grav afectați de coronavirus, dar cu toate acestea, vectori ai bolii – în contagiune. Tocmai pentru că există o teamă față de capacitatea lor de a infecta potențial mulți oameni, multe țări au închis școlile.

„Este posibil să existe așa-zișii «super-transmițători», adică pacienți care nu contaminează două sau trei persoane (…), ci care pot infecta zeci”, a spus Eric Caumes, șeful departamentului de boli infecțioase și tropicale din spitalul Pitié-Salpêtrière (Paris).

„Problema este că nu îi putem detecta”, a continuat el.

„Se pare că unii pacienți, fără ca acest lucru să fie corelat cu intensitatea simptomelor, excretă mult mai mult virus decât alții și, prin urmare, transmit mai mult”, a mai spus pentru AFP Olivier Bouchaud, șeful secției de boli infecțioase de la spitalul Avicenne din Bobigny.

Dar, nuanțează acestea, „este doar o ipoteză în prezent și, evident, nu avem o explicație clară în această etapă, care nu este specifică pentru Covid-19”.

„Suntem cu toții diferiți în ceea ce privește sistemele noastre imunitare, comportamentele noastre și locurile în care călătorim. Toate acestea pot juca un rol în numărul de persoane pe care le putem infecta. Factorii biologici și comportamentali pot fi factori, precum și timpul și locul”, a declarat Christl Donnelly, profesor de epidemiologie statistică la Imperial College London și la Universitatea Oxford.

Incertitudini care îl fac pe doctorul Bharat Pankhania, specialist în boli infecțioase la facultatea de medicină a universității britanice din Exeter, să spună că „nu există așa ceva, un «super-spreader»”.

Pentru el, este un „termen nepotrivit”. „Ceea ce avem sunt circumstanțe care au dus la infectarea mai multor oameni”, a spus el, referindu-se la cazul „pacientului 31” din Coreea de Sud.

Și este „adesea mulțimea, un loc înghesuit cu puțină ventilație, un control deficitar al infecției, (…) și adesea o persoană la începutul bolii, când secrețiile sunt maxime”, mai spune el.

Context.

În România există până acum cel puțin trei pacienți care au infectat un număr de persoane peste medie.

Este vorba despre fostul ofițer din Ministerul Afacerilor Interne, în vârstă de 60 de ani, care a fost internat la Spitalul Gerota. El a infectat direct cel puțin nouă persoane, între care fiul său, soția acestuia care este însărcinată și copilul lor de 3 ani, precum și pe managerul spitalului.

Mai este și cazul tinerei de 26 de ani din județul Hunedoara, care de asemenea a infectat alte 8 sau 9 persoane, conform testelor confirmate până acum.

Atât fostul ofițer MAI, cât și tânăra au ascuns faptul că au revenit recent din străinătate și s-au plimbat câteva zile în mai multe medii, cu multe persoane.

Nici senatorul PNL Vergil Chițac nu s-a izolat, după ce a fost în urmă cu peste 3 săptămâni la o reuniune a Adunării Parlamentare a NATO, și a infectat direct cel puțin cinci persoane, din rezultatele confirmate până acum.

Sursa foto: Pixabay.com