Corina Crețu: Care este destinația celor 4 miliarde de euro împrumutate de Guvernul României prin instrumentul SURE / Care este dobânda negociată pentru acest împrumut, din ce surse va fi acoperit și în cât timp?

Europarlamentarul Pro România, Corina Crețu, scrie, într-o postare pe Facebook, că România a împrumutat una dintre cele mai mari sume la nivel european prin instrumentul SURE pentru a finanța plata schemelor de șomaj tehnic, dar susține că guvernul trebuie să aducă la cunoștința opiniei publice o serie de detalii. În baza căror estimări a ajuns România să ceară această sumă, care este dobânda negociată pentru împrumut, din ce surse va fi acoperit  și în cât timp – sunt câteva ântrebări pe care fostul comisar le adresează guvernului.

Redăm mai jos integral postarea Corinei Crețu:

”România a împrumutat una din cele mai mari sume de la nivel european. Românii trebuie să știe, foarte concret, care este destinația celor 4 miliarde EUR împrumutate de Guvernul României prin instrumentul SURE ‼️

Astăzi, Comisia Europeană a făcut publică lista tuturor statelor care au solicitat sprijin financiar prin instrumentul SURE. Dintre cele 15 țări (la care se vor adăuga Portugalia și Ungaria), România a împrumutat a 5-a cea mai mare sumă: 4 miliarde EUR.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

Astfel stând lucrurile, cred că e de datoria Guvernului României să clarifice următoarele aspecte:

În baza căror estimări a ajuns România să ceară această sumă (și de ce este una dintre cele mai mari din UE)?

Concret, încotro va merge această sumă? Obiectivul SURE este acela de a asigura ”finanțarea schemelor de șomaj tehnic sau a măsurilor similare menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, reducând astfel incidența șomajului și pierderea veniturilor, precum și pentru finanțarea, în subsidiar, a anumitor măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă.” Care sunt acele măsuri pe care Guvernul României le-a adoptat și care au nevoie de această sumă suplimentară?

Care este dobânda negociată pentru acest împrumut? Din ce surse va fi acoperit acest împrumut și în cât timp? Vă reamintesc faptul că, în conformitate cu Regulamentul privind instituirea instrumentului SURE, caracteristicile împrumutului se stabilesc ”print-un acord de împrumut între statul membru beneficiar și Comisie”. Cum arată acest Acord de împrumut?

Cred că cele enumerate sunt aspectele minimale care trebuie aduse, de urgență, la cunoștința opiniei publice. E un semn de respect față de cetățeni și de responsabilitate guvernamentală. Altfel, riscăm ca românii să fie înglodați în datorii fără o rațiune clară. Sunt reguli de bază ale unei democrații care chiar nu cred că pot fi încălcate – indiferent de context.”

Context

Comisia Europeană propune Consiliului UE să acorde o sumă totală de 81,4 miliarde de euro sub formă de împrumuturi la dobânzi scăzute pentru mai multe state membre UE pentru a le ajuta să combată efectele pandemiei pe piața forței de muncă, potrivit unui comunicat al executivului european.

România ar urma să primească 4 miliarde de euro prin intermediul instrumentului numit SURE. Doar Spania, Italia, Belgia și Polonia ar urma să primească împrumuturi mai mari decât România.

Împrumuturile vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți.

Instrumentul SURE este un element esențial al strategiei cuprinzătoare elaborate de UE pentru protejarea cetățenilor și atenuarea consecințelor socioeconomice foarte grave ale pandemiei de coronavirus. Acesta este una dintre cele trei plase de siguranță convenite de Consiliul European pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile și țările.

Foto: Comisia Europeană