Contează cu adevărat datele de expirare de pe alimente?

Etichetele de pe alimente sunt adesea derutante: „use by”, „sell by”, „best before” sau „packaged on” nu înseamnă întotdeauna același lucru și rareori indică o limită clară de siguranță. În realitate, majoritatea datelor se referă la calitate și prospețime, nu la momentul în care produsul devine periculos pentru consum. Confuzia însă costă: numai în SUA, se estimează că trei miliarde de livre de alimente sunt aruncate anual din cauza neînțelegerii etichetelor, relatează The New York Times.

Sistemul s-a dezvoltat haotic. Fiecare companie își stabilește propriile termene, bazându-se pe modele matematice, teste în condiții extreme sau, uneori, pe datele concurenței. Rezultatul este că două produse aproape identice pot avea „sell by” complet diferite. În plus, reglementările variază de la stat la stat: Montana cere ca laptele să aibă o dată maximă la 12 zile după pasteurizare, Pennsylvania permite 17, iar New York nu cere nicio etichetă pentru lactate. Situații similare există pentru ouă, fructe de mare sau produse de la târgurile locale.

Deși mulți consumatori cred că datele sunt o strategie comercială, experții spun că ele reflectă mai degrabă un sistem complicat și fragmentat. Cu câteva excepții importante, carne și pește crud, lactate nepasteurizate, alimente pentru bebeluși sau mâncare pregătită în magazin, majoritatea produselor rămân sigure chiar și după data imprimată. Ouăle refrigerate rezistă trei până la cinci săptămâni, lactatele deschise una până la trei săptămâni, iar alimentele congelate pot fi păstrate și un an. Condimentele, conservele și uleiurile au, de regulă, viață lungă.

Problema apare mai ales pentru carne: termenul de pe etichetă „nu garantează” că produsul rezistă la fel de mult acasă, unde frigiderele nu ating mereu temperatura optimă de sub 4°C. Specialiștii recomandă ca puiul să fie consumat în una-două zile, iar carnea roșie crudă în patru-cinci zile.

California va simplifica lucrurile din iulie viitor, introducând doar două formule standardizate: „best if used by” pentru calitate și „use by” pentru siguranță. La nivel federal, Congresul ia în calcul o lege similară. Până atunci însă, etichetele rămân un amestec confuz de mesaje, iar cel mai bun sfat pentru consumatori este să folosească bunul-simț, să-și cunoască frigiderul și să nu arunce inutil alimente care sunt încă sigure.