Consumul de droguri ușoare: Legalize or prosecute it?

UNTOLD e în toi la Cluj în aceste zile. Poliția este însă și ea în alertă, a intensificat controalele și l-a adus special de la Sibiu pe câinele Şuier, un ciobănesc german dresat să ia urma drogurilor. În urmă cu două săptămâni, la Electric Castle, poliţia a depistat 102 tineri care aveau asupra lor droguri uşoare, în special marijuana.

• Informația pe scurt:
  Cele mai mari pieţe pentru trafic şi consum sunt Bucureşti şi centrele universitare. Agenția Antidrog arată că aprox. 11% dintre adolescenți consumă droguri ușoare, în special marijuana
• În România, deţinerea pentru consum propriu este sancţionată penal. Unele state încep să legalizeze consumul recreaţional de marijuana
• Psihologul Karen Rosner: Este o credinţă falsă că aceste droguri nu aduc consecinţe negative asupra sănătăţii fizice şi, mai ales, psihice
• Judecătorul Cristi Dănileț: Cu siguranță, trebuie regândită și la noi incriminarea deținerii pentru consum propriu

Judecătorul Cristi Danileţ le-a atras atenţia tinerilor, din nou, că în România nu doar faptul că cineva dă altcuiva un „cui” este interpretat ca trafic de droguri de risc şi este pedepsit, ci chiar şi deţinerea pentru consum propriu este sancţionată penal. A simțit-o pe pielea lui acum câteva zile un columbian care a venit la UNTOLD, dar a fost prins pe aeroport cu 7 grame de marijuana, despre care a spus că era pentru consum propriu. S-a ales cu dosar penal la DIICOT pentru deținere de droguri de risc pentru consum propriu.

Articolul 4 din legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri spune foarte clar: ”cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani.”

Potrivit datelor de la DIICOT Cluj, anul trecut au fost înregistrate aproape 400 de dosare penale privind infracţiuni legate de traficul de droguri. Au fost aproape 250 de cazuri pe legea 143/2000 privind combaterea drogurilor și 150 de cazuri pe legea 194/2011 privind combaterea etnobotanicelor. La nivel naţional au fost aproape 3700 de cazuri noi. Cele mai mari pieţe pentru trafic şi consum sunt Bucureşti şi centrele universitare, potrivit Raportului DIICOT pe 2017. Ultimele date ale Agenției Antidrog arată că în jur de 11 la sută dintre adolescenți consumă droguri ușoare, în special, marijuana. Cifrele sunt totuși de două ori mai mici decât media europeană.

Psihologii atrag atenţia asupra efectelor negative ale consumului excesiv de droguri uşoare, însă admit că, legalizat sau nelegalizat, consumul, în special de marijuana, nu va dispărea. Soluţia ar fi ca tinerii să fie instruiţi, să cunoască efectele negative şi să nu consume în exces, la fel cum este şi în cazul consumului de alcool. De altfel, tendinţa la nivel mondial este de legalizare a consumului recreaţional de marijuana. Recent, Canada şi Georgia au făcut acest lucru.

În lume, prinde contur ideea ca oamenii să nu fumeze excesiv „iarbă” sau să bea foarte mult alcool, NU să li se interzică aceste lucruri şi să fie pedepsiţi cu închisoarea dacă aprind un „cui”.

Judecătorul de drept penal Cristi Danileţ este cunoscut pentru lecţiile de educaţie juridică oferite adolescenţilor. În contextul festivalului UNTOLD de la Cluj, el le-a explicat încă o dată care sunt riscurile legale atunci când fumează „iarbă”.

„În România, legea 194/2011 se referă la etnobotanice, iar legea 143/2000 se referă la droguri.

Azi sunt extrem de mulţi consumatori de droguri uşoare. Din experienţa pe care o am ca judecător în astfel de cauze şi ca promotor al educaţiei juridice în rândul elevilor, vă spun că nu există liceu unde să nu se consume etnobotanice sau marijuana. Mai mult, potrivit datelor furnizate de Agenţia Antidrog, consumul este exploziv la elevii de clasa a noua.

Trebuie să se ştie că legislaţia noastră actuală interzice atât cultivarea şi producerea, cât şi importul, vânzarea, dăruirea sau deţinerea unor astfel de substanţe.

Desigur, niciun procuror de la DIICOT nu va trimite în judecată pe cineva care fumează un cui sau un joint şi este pentru prima dată în contact cu legea. Dar de la consumatori se ajunge la dealeri… Procurorii deschid pe bandă rulantă dosare pentru că aşa sunt obligaţi de lege, ca apoi să le închidă prin renunţare la urmărire penală dacă suspectul recunoaşte fapta, nu are antecedente penale şi cantitatea de substanţă este redusă. Judecătorii par să accepte că acest fenomen, al consumului de droguri uşoare, nu mai poate fi stopat: rar sunt pedepse cu închisoarea la infractorii mici primari, în rest fie se amână aplicarea pedepsei, fie se dau pedepse cu suspendarea condiţionată. Dar dealerii nu sunt iertaţi: pedepsele sunt aproape întotdeauna mari şi cu executare în penitenciar.

Unii susţin că deţinerea unei cantităţi mici de canabis nu mai trebuie incriminată şi că un consum controlat ar trebui permis. Eu constat că acesta este, de altfel, trendul în lume. Cu siguranță, trebuie regândită și la noi incriminarea deținerii pentru consum propriu. Legea trebuie să apere terții, fiecare adult să fie însă liber să decidă ce face cu corpul său atât timp cât nu afectează pe un altul. Dar, totdodată, eu cred că ar trebui mărite drastic pedepsele pentru deținere și vânzare de etnobotanice. Acestea produc un efect fizic și psihic devastator”, a explicat magistratul Danileţ pentru G4media.ro.

Psihologul Karen Rosner explică pentru G4Media.ro de ce tinerii sunt atraşi de consumul de droguri uşoare, în special de marijuana. „Sunt mai multe cauze. În primul rând, e nevoia de apartenenţă la grup, sunt mulţi prieteni care consumă şi fac notă discordantă cei care nu fumează. Apoi e curiozitatea, fiecare vrea să afle cum este, cum se simte, ce se întâmplă cu el atunci când fumează. Şi mai este o idee care circulă, că sunt fără consecinţe, că sunt slabe, chiar dacă consumă frecvent nu o să li se întâmple nimic rău pe termen lung.”

Ea atrage atenţia însă asupra efectelor negative generate de consumul excesiv. „Este o credinţă falsă că aceste droguri nu aduc consecinţe negative asupra sănătăţii fizice şi, mai ales, psihice. Consumul îndelungat şi excesiv dăunează foarte grav vieţii psihice, capacităţii cognitive, capacităţii de concentrare, de analiză, viziunea de ansamblu, sunt perturbate foarte multe funcţii cognitive şi trăiri post-consum, pot fi efecte de bumerang.”

Psihologul Rosner crede că fenomenul nu trebuie combătut exclusiv cu mijloace penale, cu închisoarea, mai ales că tendinţa mondială este în sens invers. Soluţia ar fi să fie combătut consumul excesiv de droguri uşoare prin educaţie astfel încât tinerii să cunoască efectele negative asupra sănătăţii, așa cum este şi în cazul consumului de alcool.

„Chiar dacă se legalizează sau dimpotriva va fi pedepsit penal în continuare, consumul de marijuana va exista. Dacă va fi pedepsit, tinerii vor fi tentaţi să consume din bravadă. În cazul în care va fi legalizat, cannabisul va fi găsit mult mai uşor, va fi mult mai la îndemână. Soluţia ar fi ca tinerii să fie instruiţi, să cunoască efectele negative şi să NU consume în exces, la fel cum este în cazul consumului de alcool„, a explicat ea.

Statistici. Potrivit datelor cele mai recente ale Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), care citează un studiu ESPAD din 2016 (The European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), consumul de droguri uşoare, deşi încă sancţionat penal în România, este prezent în rândurile a aproape 11 la sută dintre adolescenţi. Consumul de droguri uşoare în România este situat totuşi la valori sub media europeană.

„Acest tip de consum este mai mare în rândul băieţilor – 13,6%, faţă de 8,4% în cazul fetelor.

Dintre drogurile ilicite studiate, cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis – 8,1%. Urmează: NSP (noile substanţe psihoactive) cu 5,1%, solvenţi/ substanţe inhalante cu 3,6%, cocaină cu 3,3%, LSD sau alte halucinogene – 2,4%, ecstasy – 2,1%, heroină – 1,7%, ketamină – 1,8%, droguri injectabile – 1,3%, crack – 1,2%, amfetamine -1,1%, ciuperci halucinogene – 1,2%, metamfetamine – 1% şi GHB – 1,1%.

Comparativ cu valorile medii europene, consumul de canabis/ haşiş în rândul elevilor de 16 ani din România este de 2 ori mai mic, 8,1% faţă de 16,5%.

După canabis, pe poziţia a doua, în topul celor mai consumate droguri în rândul elevilor din România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP). Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani incluşi în eşantion au experimentat consumul de NSP, acest tip de consum menţinându-se la acelaşi nivel ca şi în studiul anterior, când a fost pentru prima dată măsurat.

Ca şi la nivel european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor. În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi, fiind peste media europeană – 2,2%.

În ceea ce priveşte consumul de ecstasy, se observă o menţinere a consumului de-a lungul vieţii, la nivelul valorii înregistrate în studiul anterior – 2,1%, faţă de 2%”, sunt indicatorii cei mai recenţi, din 2016, prezentaţi de Agenţia Antidrog.

Legislație. Potrivit legii 143/2000 dacă cineva dă altcuiva un joint poate fi încadrat la oferire de droguri de risc. Articolul 2 din lege spune la alineatul 1: ”cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

La alineatul 2, legea spune: ”dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi”. Drogurile de mare risc sunt cocaina, heroina, etc.

Articolul 4 din lege reglementează consumul propriu. ”Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani”, se arată în legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Foto: Pexels.com