Constantin Mituleţu Buică vrea să majoreze schema de personal a Autorității Electorale cu 130 de posturi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Constantin Mituleţu Buică vrea să majoreze schema de personal a Autorității Electorale Permanente cu 130 de posturi, de la 522 cât prevede actualul regulament de organizare și funcționare a AEP la 652.

Președintele AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a transmis Parlamentului un proiect de hotărâre, în vederea adoptării de către birourile permanente ale celor două Camere, privind modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare, care prevede:

• „Autoritatea are un număr de 652 de posturi, exclusiv demnitarii, personalul cabinetului președintelui și al vicepreședinților, înalții funcționari publici și personalul Centrului expert electoral”.

Actualul regulament prevede o schemă de personal de 522 de persoane.

Proiectul, datat 21 iunie 2022 și consultat de G4Media, AEP argumentează că are nevoie de mai mulți angajați pentru „buna organizare și desfășurare a activității” instituției și „pentru buna organizare a alegerilor din anul 2024”.

Reamintim că, la începutul lunii iunie, Tribunalul Municipiului București a decis să returneze la parchet dosarul de abuz în serviciu al preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. Decizia e definitivă.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti l-a trimis în judecată în 2021 pe Mitulețu Buică pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, ultima în formă continuată. De asemenea, a fost trimis în judecată şi secretarul general al AEP, Cristian Andreescu, pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual.

În 27 februarie 2019, Constantin Mituleţu-Buică a fost ales de Parlament preşedinte al AEP, la propunerea grupului parlamentar PSD.

În 25 martie, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a declarat, pentru AGERPRES, că a fost pus sub acuzare pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, pe motiv că în 2019 a aplicat două sancţiuni disciplinare pentru doi directori din instituţie, dar consideră că nu a făcut nimic ilegal.

O anchetă Rise Project despre structurile de putere din AEP, aici.