Conspirațiile despre fenomene meteorologice extreme se răspândesc mai repede pe rețelele sociale decât alertele care salvează vieți, potrivit unui studiu

Studiul arată că influența conspiraționiștilor de renume în timpul dezastrelor climatice eclipsează eforturile de intervenție în situații de urgență, transmite Euronews.

Potrivit unui nou studiu, informațiile false și teoriile conspiraționiste despre fenomene meteorologice extreme se răspândesc mai repede decât alertele care pot salva vieți pe unele platforme de socializare.

Cercetările efectuate de Center for Countering Digital Hate (CCDH) susțin că Meta, X și YouTube amenință siguranța publică prin permiterea difuzării de informații înșelătoare în timpul evenimentelor meteorologice catastrofale.

CCDH afirmă că această practică a dus, în unele cazuri, la „împiedicarea răspunsului de urgență și la erodarea încrederii publicului în eforturile de ajutorare în caz de dezastre”.

„Răspândirea rapidă a conspirațiilor climatice online nu este întâmplătoare”

Cercetătorii CCDH au analizat 300 de postări virale care conțineau informații false sau înșelătoare pe Meta, X și YouTube în timpul recentelor fenomene meteorologice extreme, inclusiv incendiile din Los Angeles și uraganele Helene și Milton.

Raportul susține că, în urma acestor evenimente, platformele de socializare „au amplificat discursul conspiraționiștilor, în timp ce au marginalizat informațiile vitale de urgență”.

Cercetătorii au analizat cinci tipuri diferite de afirmații înșelătoare: despre cauzele fenomenelor meteorologice severe; despre ajutorul în caz de dezastre; despre răspunsurile de urgență; despre impactul schimbărilor climatice; și despre răspunsurile politice.

Ei au constatat că Meta (care operează Facebook și Instagram) nu a verificat faptele sau nu a publicat note ale comunității în 98 % din postările analizate.

X nu a verificat faptele sau nu a publicat note ale comunității în 99% din postările analizate, iar YouTube nu a verificat faptele și nu a publicat note ale comunității în 100% din postările analizate.

În

Postări pe rețelele sociale susțin că uraganele au fost „arme geoinginerice”

CCDH afirmă că recentele dezastre au scos la iveală un model periculos în care falsurile au depășit faptele pe rețelele sociale în timpul dezastrelor meteorologice.

În urma uraganelor Helene și Milton de la sfârșitul anului 2024 și a incendiilor din Los Angeles de la începutul anului 2025, teoriile conspirației au inundat platformele.

Printre acestea s-au numărat afirmații că uraganele au fost „arme geoinginerice” și că incendiile au fost provocate de „lasere ale guvernului”.

Postările au stârnit și furia publicului, afirmând că migranții au avut prioritate la ajutor, în timp ce escrocii au exploatat supraviețuitorii prin reclame care se dădeau drept programe de asistență federală.

Cercetarea a constatat că aceste informații false s-au răspândit mai repede decât actualizările furnizate de oficialii serviciilor de urgență și de sursele de știri de încredere.

Autorii raportului avertizează că influența conspiraționiștilor în timpul dezastrelor climatice acoperă eforturile de răspuns la situații de urgență.

În timpul incendiilor din Los Angeles, prezentatorul american de radio de extremă dreapta Alex Jones a postat mai multe afirmații false, inclusiv conspirații despre confiscarea alimentelor și comploturi „globaliste”.

Acestea au acumulat mai multe vizualizări pe X decât audiența combinată a FEMA, LA Times și a zece agenții de știri și agenții de urgență importante în perioada 7-31 ianuarie 2025, potrivit cercetării.

Studiul a constatat, de asemenea, că utilizatorii verificați care beneficiază de vizibilitate sporită și privilegii de monetizare se numără printre cei care împrăștie cele mai grave falsuri.

În schimb, majoritatea covârșitoare a postărilor care răspândeau informații înșelătoare despre răspunsul la dezastre, cauzele schimbărilor climatice și ajutorul de urgență au rămas nemoderate înainte de a fi promovate algoritmic și monetizate, susține studiul.

„În timp ce familiile jeleau și echipele de prim ajutor căutau printre dărâmături după dezastrele climatice din Texas și California, companiile de social media au exploatat fără rușine aceste catastrofe pentru a obține profit”, spune Imran Ahmed, director executiv al CCDH.

„Răspândirea rapidă a conspirațiilor climatice online nu este întâmplătoare, ci este integrată într-un model de afaceri care profită de indignare și divizare.”

88 % din postările înșelătoare privind fenomenele meteorologice extreme pe X, 73 % pe YouTube și 64 % pe Meta proveneau de la conturi verificate.

„Este îngrozitor să vedem cum negaționiștii schimbărilor climatice și conspiraționiștii manipulează fenomenele meteorologice extreme pentru a-și răspândi erorile lipsite de fapte”, a declarat Sam Bright, redactor adjunct al organizației internaționale de jurnalism DeSmog din Regatul Unit.

„Cu toate acestea, poate și mai șocant este faptul că companiile de social media profită în mod activ de dezinformarea care se răspândește ca focul pe platformele lor.

„Acest raport arată fără echivoc că dezinformarea privind clima costă vieți. Pe măsură ce fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente, aceste falsuri vor deveni și mai periculoase.”