Conexiunea Sofia-Atena-București: e nevoie de capital privat pentru noi poduri peste Dunăre și traversarea Munților Balcani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a portalului ECONOMIC.BG (Bulgaria), via Rador: Accelerarea proiectelor precum noi poduri peste Dunăre, tuneluri feroviare prin Munții Balcani și extinderea capacității portuare nu mai reprezintă doar o chestiune de creștere economică, ci de securitate strategică și autonomie în cadrul Uniunii Europene. Aceasta este principala concluzie a unui panel dedicat conectivității de transport, în cadrul Forumului Economic de la Sofia.

În timpul discuției, a fost conturată o strategie de integrare regională, bazată pe cooperarea trilaterală între Bulgaria, Grecia și România, susținută de instituțiile europene și de capitalul internațional.

Aceasta este o continuare a memorandumului deja semnat în decembrie anul trecut între cele trei țări pentru dezvoltarea unor coridoare de transport importante. Reuniunile operaționale, care încep la Sofia săptămâna aceasta, vor fi primul pas real către armonizarea acestui plan de amploare.

În centrul strategiei se află trei axe principale de transport, care vizează depășirea neglijării sistematice de zece ani a conexiunilor verticale, a comentat ministrul demisionar al Transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov.

Prima și cea mai semnificativă prioritate este coridorul Orient – Mediterana de Est, care leagă Atena și Salonic, prin Sofia și Vidin, de România și țările baltice. Aceasta este singura arteră complet europeană din regiune, care trece doar prin statele membre ale Uniunii Europene. A doua axă prevede o conexiune directă a Alexandroupolis cu Svilengrad și pătrundere prin Munții Balcani, ceea ce ar elimina actualul ocol greoi pe la malul Mării Negre. A treia direcție va lega porturile Alexandroupolis, Burgas și Varna direct cu Constanța, creând o alternativă puternică la traficul aglomerat prin Bosfor.

Un moment critic în acest plan la scară largă rămâne trecerea frontierei cu România. Karadjov a vorbit deosebit de critic despre starea actuală a conectivității de-a lungul Dunării, comparând secțiunea bulgărească de 425 de kilometri, care are doar două poduri, cu restul segmentelor fluviului din Europa, unde, în medie, există un pod la fiecare 17 kilometri.

„Acest lucru este de neconceput”, a spus el și și-a exprimat scepticismul cu privire la planul pentru un al treilea pod în același punct, lângă Ruse, definindu-l ca un potențial nou blocaj.

„Chiar dacă ai cinci poduri în același loc, tot o să ai un blocaj”, a subliniat ministrul, explicând că Bulgaria a susținut deja în fața Comisiei Europene două noi locații în cadrul rețelei transeuropene – la Silistra și Nicopole.

Din cauza lipsei de finanțare publică imediată în cadrul financiar actual al UE, țara se bazează pe un program de concesiuni. Ministrul a reamintit că acesta include peste 12 locații naționale care vizează axa Nord-Sud. Programul prevede investiții private pentru Autostrada Mării Negre, Tunelul Petrohan și proiecte feroviare cheie, cum ar fi linia Stolnik-Melnik, ruta Troian-Dimovo și dublarea completă a liniei Svilengrad-Sofia. Scopul este de a conecta prin concesiuni Marea Adriatică și Marea Neagră prin coridorul care include Albania și Macedonia de Nord.

Fostul ministru de finanțe și actual deputat din partea formațiunii Continuă Schimbarea, Asen Vasilev, a subliniat că, cu cât aceste coridoare sunt construite mai rapid, cu atât va fi mai bine pentru economiile regionale.

„Acest proiect redesenează literalmente harta comercială, care nu a fost schimbată de secole”, a spus Vasilev, menționând că noile rute asigură acces către Europa prin teritoriul Uniunii Europene, ocolind Bosforul.

El a pledat pentru pragmatism și la utilizarea concesiunilor internaționale ca o cale mai rapidă de implementare, pentru a evita decenii de întârzieri din cauza obstacolelor administrative.

Necesitatea mobilizării de capital privat a fost confirmată și de reprezentanții instituțiilor financiare internaționale. Jason Pelmar de la Banca Mondială a subliniat că, deși sectorul public are un rol principal, constrângerile fiscale necesită atragerea investitorilor privați.

„Există mult loc pentru sectorul privat, să vină cu experiența și finanțarea sa”, a spus Pelmar, dând exemplul concesiunii de succes a Aeroportului din Sofia. El a atras în mod special atenția asupra potențialului sectorului feroviar în Bulgaria, despre care a spus că ar putea transforma modul în care mărfurile circulă în regiune.

Amploarea avantajului economic a fost definită în cifre concrete de Manuela Naessl, directoarea BERD pentru Bulgaria. Ea a citat date conform cărora finalizarea rețelei de transport ar crește PIB-ul Europei de Sud-Est cu 4,2%. „Este timpul să trecem de la zgomot la implementare”, a îndemnat Naessl, subliniind că banca este pregătită să ajute nu doar cu capital, ci și cu servicii de consultanță pentru structurarea proiectelor transfrontaliere complexe.

Ea a subliniat că noile coridoare sunt importante nu numai pentru economie, ci și pentru securitate, inclusiv în ce privește riscurile cibernetice și lanțurile de aprovizionare.

Vocea mediului de afaceri a fost de asemenea optimistă, dar cu accent pe necesitatea unei infrastructuri reale pe teren. Savvas Karafilidis de la Camera de Comerț Bulgaro-Elenă a remarcat că regiunea este în prezent „drapelul dezvoltării economice a Europei”. Potrivit acestuia, sincronizarea dintre ministere oferă sectorului privat încrederea de a investi mai îndrăzneț.

„Avem nevoie de mai multă infrastructură – atât căi ferate, cât și drumuri”, a adăugat el, prevăzând noi recorduri în schimbul de mărfuri între porturile de la Alexandroupolis la Constanța.

În partea finală a discuției, prof. Konstantinos Aravossis a reamintit că toate construcțiile trebuie adaptate contextului crizei climatice. „Orice planificare a infrastructurii trebuie să includă aspectul de mediu și sustenabilitatea schimbărilor climatice”, a avertizat el, dând exemplul inundațiilor devastatoare din Grecia.

Potrivit lui Aravossis, „certificarea climatică” a proiectelor nu este doar o cerință de reglementare, ci o garanție a viabilității financiare pe termen lung și a avantajului competitiv.

Traducere Rador: Mirela Petrescu