Companiile chinezeşti înfiinţează propriile armate de voluntari, lucru rar întâlnit din 1970, care evidenţiază preocupările Beijingului cu privire la un potenţial conflict în străinătate şi la neliniştea socială de acasă

Companiile chinezeşti fac un lucru rar întâlnit din anii 1970 încoace: îşi înfiinţează propriile armate de voluntari. Cel puţin 16 mari firme chineze, inclusiv un gigant privat din domeniul lactatelor, au înfiinţat forţe de luptă în ultimul an, potrivit unei analize CNN, transmite News.ro.

Aceste unităţi, cunoscute sub numele de Departamentele Forţelor Armate Populare, sunt compuse din civili care îşi păstrează locurile de muncă obişnuite. Ele acţionează ca o forţă de rezervă şi auxiliară pentru armata chineză, cea mai mare din lume, şi sunt disponibile pentru misiuni care variază de la răspunsul la dezastre naturale şi ajutor pentru menţinerea „ordinii sociale” până la furnizarea de sprijin în timp de război.

Forţele, care în prezent nu operează în afara Chinei, au mai multe în comun cu Garda Naţională americană decât cu mişcarea de miliţie, care se referă la organizaţiile paramilitare private care au de obicei un accent politic de dreapta.

Înfiinţarea brigăzilor corporatiste evidenţiază preocupările tot mai mari ale Beijingului cu privire la un potenţial conflict în străinătate, precum şi la neliniştea socială de acasă, pe măsură ce economia se poticneşte, spun analiştii.

Renaşterea este văzută, de asemenea, ca un răspuns la pandemie şi ca parte a eforturilor liderului chinez Xi Jinping de a întări controlul Partidului Comunist asupra societăţii, inclusiv asupra sectorului corporatist.

„Revenirea miliţiilor corporatiste reflectă atenţia tot mai mare a lui Xi asupra necesităţii de a integra mai bine dezvoltarea economică cu securitatea naţională, în condiţiile în care ţara se confruntă cu un viitor mai dificil, cu o creştere mai lentă şi o concurenţă geopolitică în creştere”, a declarat Neil Thomas, cercetător pentru politica chineză la Asia Society Policy Institute’s Center for China Analysis.

„Miliţiile corporatiste sub conducere militară ar putea ajuta Partidul Comunist să reprime mai eficient incidentele de nelinişte socială, cum ar fi protestele consumatorilor şi grevele angajaţilor”, a spus el.

Economia chineză a înregistrat o creştere de 5,2% în 2023, uşor mai bună decât ţinta oficială pe care Beijingul a stabilit-o, dar ţara se confruntă cu o multitudine de provocări, inclusiv o scădere record a pieţei imobiliare, creşterea şomajului în rândul tinerilor, presiunea deflaţionistă, creşterea numărului de insolvenţe corporative şi creşterea stresului financiar la nivelul guvernelor locale.

Protestele par să se extindă pe măsură ce creşte frustrarea. Numărul de greve şi demonstraţii ale muncitorilor a crescut la 1.794 în 2023, mai mult decât dublu faţă de 2022, când au fost înregistrate 830 de cazuri, potrivit datelor de la China Labour Bulletin, o organizaţie non-profit cu sediul în Hong Kong care monitorizează protestele muncitorilor.

Cu puţin peste un an în urmă, protestatarii s-au ciocnit cu poliţia la cea mai mare fabrică de iPhone din lume, în Zhengzhou, în timp ce furia a izbucnit împotriva Foxconn pentru că nu şi-a respectat promisiunile de a creşte salariile şi beneficiile pentru a atrage muncitorii înapoi după pandemie.

În afara sectorului corporatist, unităţile de miliţie sunt adesea organizate de administraţiile locale şi de universităţi, în conformitate cu normele privind activitatea de miliţie. Aceste unităţi există şi astăzi în majoritatea acestor locuri, doar că la o scară mult mai mică decât în deceniile anterioare.

 Varietate de firme

Cele mai multe dintre companiile care au anunţat până în prezent miliţii au fost întreprinderi de stat (SOE), care sunt deţinute direct de guvernele centrale sau regionale.

Însă, în decembrie, Yili Group, al cincilea mare producător de lactate din lume, a devenit prima mare companie chineză controlată privat din istoria recentă care a înfiinţat o unitate a Departamentului Forţelor Armate Populare.

Yili nu este controlată majoritar de stat, dar guvernul local din Hohhot, oraşul în care îşi are sediul, deţine o participaţie de 8,5%, potrivit celor mai recente declaraţii la bursă.

Aceasta nu a oferit detalii despre efectivul forţei sau despre datele demografice ale angajaţilor care s-au înrolat. Potrivit legii serviciului militar din China, membrii de sex masculin ai miliţiei trebuie să aibă între 18 şi 35 de ani. Există o anumită flexibilitate pentru persoanele cu abilităţi speciale. Femeile sunt, de asemenea, eligibile pentru a se înrola, deşi cerinţele de vârstă nu au fost prevăzute în lege.

Unitatea lui Yili se va afla sub conducerea directă a garnizoanei Armatei Populare de Eliberare (APL) din Mongolia interioară, zona în care se află sediul companiei, şi a comitetului Partidului Comunist al guvernului regional.

Unitatea a fost formată pentru a construi o forţă de apărare naţională cu sediul la Yili, care poate „servi pe timp de pace, face faţă situaţiilor de urgenţă şi răspunde pe timp de război”, a declarat Huang Zhiqiang, vicepreşedinte executiv al Regiunii Autonome Mongolia Interioară, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în capitala regională Hohhot. Au fost prezenţi, de asemenea, un oficial militar de rang înalt pentru regiune şi secretarul de partid al oraşului.

Aceasta a fost cea mai recentă dintr-o serie de miliţii înfiinţate de marile companii chineze în ultimul an.

În septembrie, Shanghai Municipal Investment Group, o firmă de construcţii şi de dezvoltare imobiliară deţinută de guvern, a înfiinţat o unitate a Departamentului Forţelor Armate Populare. Aceasta ar urma să fie supravegheată de garnizoana Shanghai a PLA, potrivit Jiefang Daily, ziarul oficial al Partidului Comunist din oraş.

Liu Jie, comandantul garnizoanei, a declarat că miliţia va asista armata în sarcini precum oferirea de locuri de muncă veteranilor demobilizaţi sau recrutarea de soldaţi pentru armată.

Cel puţin alte 14 firme de stat au făcut acelaşi lucru anul trecut, potrivit analizei CNN a rapoartelor din presa de stat.

Printre acestea se numără Mengniu Dairy, al doilea mare producător de lactate din China; Hai’an Urban Construction Investment and Development din oraşul Nantong, provincia Jiangsu; trei companii de construcţii imobiliare, transport şi servicii de apă din oraşul Huizhou, provincia Guangdong, precum şi nouă firme din Wuhan, capitala provinciei Hubei.

În cadrul unei conferinţe de presă din octombrie, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat că impulsul de a înfiinţa miliţii în cadrul companiilor de stat a avut ca scop „consolidarea dezvoltării apărării naţionale”.

 O istorie lungă

Miliţiile chinezeşti sunt anterioare fondării Republicii Populare în 1949. De fapt, acestea au luat naştere în anii 1920 şi au sprijinit Partidul Comunist în numeroasele sale bătălii. După 1949, când partidul a preluat controlul asupra Chinei continentale, unităţile au fost în cele din urmă încorporate în guverne, şcoli şi companii.

Forţele au fost predominante în timpul epocii maoiste, din 1949 până în 1976, şi au ajuns la apogeu la sfârşitul anilor 1950 – cu 220 de milioane de membri – când tensiunea militară era ridicată cu Statele Unite în legătură cu Taiwanul, potrivit documentelor guvernamentale.

Miliţiile sunt o parte esenţială a armatei chineze , care este compusă din două forţe profesioniste cu normă întreagă : APL şi Poliţia Armată Populară, care are ca sarcină securitatea internă. Miliţiile joacă un rol de sprijin pentru APL, potrivit legii apărării ţării.

Prin înrolarea unui număr mare de civili în brigăzi, Mao Zedong, liderul revoluţionar al Chinei, a declarat că întăreşte apărarea ţării împotriva ameninţării „forţelor imperiale”, cum ar fi Statele Unite. Dar istoricii au spus că Mao a folosit forţele pentru a-şi promova agenda personală şi pentru a-şi consolida puterea.

El a încorporat brigăzile în Comunităţile Populare, colective uriaşe formalizate în 1958, care gestionau aproape toate activităţile economice şi politice din China rurală. Comunele au fost o parte centrală a campaniei lui Mao pentru Marele Salt Înainte, un efort dezastruos de a galvaniza agricultura şi de a creşte producţia de oţel prin colectivizare, care a dus la moartea a zeci de milioane de oameni.

De asemenea, Mao a extins sistemul de miliţie pentru a suprima şi intimida persoanele care se opuneau politicilor sale radicale, dezvoltând în acelaşi timp un cult al personalităţii în interiorul şi în afara partidului.

Deşi unele întreprinderi de stat şi-au păstrat miliţiile, acestea nu au existat până de curând în marile întreprinderi private, deoarece sectorul privat a început să se restabilească abia după 1978, când China a implementat reformele pieţei libere.

 De ce acum?

Reapariţia miliţiilor corporative este probabil determinată de pandemia Covid-19 şi de recenta criză din sectorul imobiliar, potrivit lui Timothy Heath, cercetător principal în domeniul apărării internaţionale la Rand Corporation.

„Pandemia Covid-19 ar fi putut juca un rol în motivarea liderilor centrali de a căuta organizaţii şi forţe mai eficiente în societate care să ajute la gestionarea şi coordonarea răspunsurilor la urgenţele naţionale majore, cum ar fi pandemiile”, a declarat el.

Scăderea de ani de zile a pieţei imobiliare a declanşat o grevă generalizată a creditelor ipotecare. Începând cu 2022, cumpărători furioşi din multe oraşe chinezeşti au refuzat să îşi plătească ipotecile pentru apartamentele neterminate, după ce dezvoltatorii imobiliari cu probleme de lichidităţi au întârziat sau au abandonat construcţia.

Repercusiunile prăbuşirii sectorului imobiliar s-au extins la sectorul financiar, determinând unele bănci fantomă importante să nu-şi plătească produsele de investiţii, ceea ce, la rândul său, a stârnit demonstraţii ale persoanelor care au pierdut bani.

Reînfiinţarea Departamentelor Forţelor Armate Populare este, de asemenea, legată de efortul mai amplu al lui Xi de a revizui armata chineză, a adăugat Heath. Liderul chinez nu a făcut un secret din obiectivul său de a „moderniza” APL şi de a o transforma într-o forţă de luptă de „clasă mondială”.

„Scopul principal al schimbărilor este de a îmbunătăţi capacitatea armatei de a realiza o mobilizare a mijloacelor de apărare. Acest lucru poate, pe termen lung, să economisească resursele PLA prin delegarea unor sarcini de care să se ocupe forţele de miliţie”, a declarat Heath.

Willy Lam, senior fellow al Fundaţiei Jamestown, subliniază un sentiment de deja vu.

„Asistăm la reînvierea sloganurilor cheie ale lui Mao – „războiul poporului” şi „coexistenţa organică a sectoarelor civil şi militar””, a spus el.

Acest lucru ar putea reflecta dorinţa Beijingului de a întări şi mai mult controlul asupra societăţii şi de a pune ţara pe picior de război, aşa cum a făcut Mao în anii 1950 şi anii 1960.

Xi a promis că o eventuală „reunificare” a insulei cu partea continentală este „o fatalitate istorică”. Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, consideră Taiwanul ca făcând parte din teritoriul său, în ciuda faptului că nu l-a controlat niciodată.

„Dacă din ce în ce mai mulţi cetăţeni devin membri ai miliţiei lor, se presupune că fervoarea lor naţionalistă va fi crescută”, a declarat Lam.