Comisia Europeană prezintă un plan în valoare de o jumătate de miliard de euro pentru creşterea producţiei de muniţii pentru refacerea arsenalelor în paralel cu aprovizionarea Ucrainei

Comisia Europeană a prezentat miercuri un instrument financiar în valoare de 500 de milioane de euro, în vederea creşterii capacităţii de producţie a muniţiilor în Uniunea Europeană. Planul prevede atingerea unui nivel de un milion de obuze pe an, pentru refacerea arsenalelor în paralel cu aprovizionarea Ucrainei, informează AFP, citată de Agerpres.

„Este vorba de susţinerea directă a unor proiecte industriale care să permită asigurarea creşterii ritmului de producţie al bazei industriale europene”, a explicat comisarul european pentru industrie, Thierry Breton, afirmând că speră ca statele membre ale UE să aprobe planul până la sfârşitul lui iunie.

„Sunt încrezător că de acum în 12 luni vom putea creşte capacitate de producţie la un milion de muniţii pe an în Europa”, a declarat oficialul. El a precizat că propunerea nu are ca obiectiv acoperirea necesităţilor imediate ale Ucrainei, care susţine că pregăteşte o ofensivă pentru recucerirea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

„Pentru a susţine Ucraina pe termen foarte scurt, trebuie să continuăm să dăm din stocurile noastre”, a insistat Breton.

Propunerea reprezintă faza a treia a planului de acţiune aprobat de UE la sfârşitul lui martie, conform căruia ar urma să fie trimise forţelor ucrainene un milion de obuze de 155 mm şi să se refacă stocurile strategice ale statelor europene, aflate în unele cazuri aproape de epuizare. Planul ar necesita o jumătate de miliard de euro, din care 260 de milioane din Fondul European de Apărare, iar 240 de milioane ar urma să fie redirecţionate de la un alt instrument defensiv.

Sumele alocate ar permite cofinanţarea investiţiilor companiilor pentru creşterea producţiei în uzinele din UE. Circa 15 firme produc muniţiile respective în 11 ţări membre ale Uniunii.

„Cu finanţările statelor membre, capacitatea de investiţii va fi de un miliard de euro”, a arătat comisarul, subliniind că obiectivul este „producţia pentru compensarea reducerii stocurilor” de muniţii de către mai multe ţări care au furnizat obuze Ucrainei.

Companiile „nu au în prezent anvergura pentru a răspunde necesităţilor de securitate ale Ucrainei şi ale statelor noastre membre. Au însă întregul potenţial pentru a face asta”, a susţinut el, în urma unor vizite pe teren, la principalii producători de muniţie din UE.

„Acest tip de muniţii lipseşte peste tot, atât în Europa cât şi în Statele Unite. Suntem cu toţii în aceeaşi situaţie, însă UE are o bază industrială mai largă decât Statele Unite”, a mai spus Breton. El a recunoscut însă că „în materie de apărare, industriaşii noştri trebuie să intre în modul economic de război. Încă nu au ajuns acolo”.

Din 9 februarie, când preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a formulat o cerere în acest sens, ţările din Uniunea Europeană au trimis Ucrainei aproape 40.000 de obuze şi peste 1.000 de rachete pentru armele antiaeriene şi antitanc, arată informaţiile obţinute de AFP.

Datele respective corespund însă solicitărilor de rambursare depuse de statele membre şi nu reflectă realitatea cantităţilor protejate de secretele de apărare. Pentru plata parţială a muniţiilor scoase din depozite de mai multe ţări este prevăzută o sumă totală de un miliard de euro.

Încă un miliard va cofinanţa achiziţiile în comun pentru Ucraina – obuze de 155 mm şi rachete. Preşedinţia suedeză a Uniunii a anunţat miercuri finalizarea acordului pentru utilizarea acestui pachet financiar. Comenzile vor fi făcute până la 30 septembrie, către firme europene care produc în UE şi Norvegia, chiar dacă unele componente – cum ar fi praful de puşcă sau explozibilii – sunt achiziţionate din afara UE.

Unele state membre ale Uniunii ar fi dorit să facă comenzi de la firme europene cu fabrici în ţări terţe, cum ar fi uzina din Australia a grupului german Rheinmetall. AFP apreciază că astfel nu s-ar fi respectat dorinţa conducerii UE de a întări şi dezvolta industria de apărare în cadrul Uniunii.