Comisia europeană începe ofensiva împotriva țărilor care vând cetățenia. Malta, Cipru și Bulgaria oferă cetățenie pe bani iar alte 20 facilitează obținerea permisului de ședere în schimbul unor investiții

Contra cost, unele ţări europene acordă prea repede viză de şedere pe teritoriul UE sau chiar cetăţenia, avertizează Comisia de la Bruxelles. Iar felul în care procedează acestea este foarte riscant, mai critică CE, transmite postul de radio Deutsche Welle.

Cetăţenie contra cost? Guvernul maltez îşi face reclamă online: în principiu, cine îşi cumpără un bun imobiliar şi investeşte 150.000 de euro în obligaţiuni de stat emise în Malta poate primi cetăţenia după 240 de zile. Candidaţii din Rusia, ţările arabe, Asia sau America de Sud nici măcar nu sunt obligaţi să locuiască pe teritoriul micului stat european. Este suficient ca aceşti rezidenţi să viziteze măcar o dată insula şi proprietatea, pe care îşi iau angajamentul să nu o înstrăineze cel puţin cinci ani de zile. Avantajul paşaportului maltez este că posesorul unui asemenea document poate călători liber inclusiv în SUA.

În context, este pentru prima oară când Comisia Europeană analizează programele prin care unele ţări membre oferă cetăţenie sau viză de UE în schimbul unor sume de bani. Trei state europene – Malta, Cipru şi Bulgaria – acordă cetăţenie contra cost, iar 20 din cele 28 de ţări ale UE facilitează obţinerea permisului de şedere permanentă în schimbul unor investiţii a căror mărime variază de la o ţară la alta.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

CE apelează la ţările membre

Comisia Europeană nu are certitudinea că, în cazul anumitor candidaţi la încetăţenire, procedurile de verificare a acestora sunt suficiente. „Spălarea de bani şi evaziunea fiscală nu pot fi excluse, fiindcă unele ţări nu cer suficiente dovezi privind provenienţa banilor investiţi în scopul obţinerii cetăţeniei sau a dreptului de rezidenţă”, a declarat comisarul european pentru justiţie Vera Jourova.

Răspunderea acordării cetăţeniei şi eliberarea permiselor de şedere îi revine fiecărui stat membru al UE în parte. „Problema este că în băncile europene de date privind controlul migraţiei nu există o evidenţă clară a numărului de vize sau paşapoarte de aur acordate. Ţările blocului comunitar nu oferă informaţii concrete”, susţine comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie Dimitris Avramopoulos. Deseori acestea păstrează secretă şi identitatea noilor cetăţeni sau a posesorilor de viză.

O afacere profitabilă

Conform unui studiu dat publicităţii în toamnă de către organizaţiile „Transparency International” şi „Global Witness”, în ultimii 10 ani în UE au fost acordate contra cost aproximativ 100.000 de „vize de aur” şi 6000 de cetăţenii. Cele mai multe vize au fost eliberate în Spania, Cipru, Portugalia şi Marea Britanie. Se estimează că numai Ciprul ar fi câştigat 4,8 miliarde de euro din vânzarea de paşapoarte europene. Ţara ar fi atras astfel de investitori mai ales după criza financiară în urma căreia a fost grav afectată.

Comisia de la Bruxelles vorbeşte pentru prima oară de riscurile asociate eliberării cu generozitate a paşapoartelor şi vizelor „de aur”. În condiţiile în care mulţi oameni de afaceri dubioşi din Rusia au şi cetăţenie cipriotă, „am vrea să ştim şi noi mai exact pe cine avem în Uniunea Europeană”, a spus comisarul european Jurova.

Nici corupţia nu lipseşte

În luna octombrie, doi înalţi funcţionari ai administraţiei de la Sofia au fost prinşi falsificând, contra unor sume de bani, certificate care atestă descendenţa în baza cărora solicitanţii puteau fi naturalizaţi în Bulgaria. Între timp scandalul s-a extins. În prezent, acuzat de corupţie, fals în acte şi alte infracţiuni este şi fostul şef al autorităţii pentru relaţia cu bulgarii din străinătate. Comisarul european pentru justiţie Vera Jourova speră că Bulgaria va face tot ceea ce-i stă în putere pentru a împiedica, pe viitor, asemenea acte de corpuţie.

Conform Comisiei Europene, oficial, în Republica Federală „viza de aur” nu există. Totuşi, cetăţenii din afara spaţiului comunitar care înfiinţează sau conduc firme în Germania pot primi drept de rezidenţă permanent, în anumite condiţii. O sumă minimă care trebuie investită nu mai există. Deosebit de scumpă este cetăţenia austriacă. Un candidat din Asia sau Africa trebuie să investească cel puţin 10 milioane de euro pentru a putea intra în posesia unui paşaport austriac.