Comisia Europeană amână până în primăvară legea climatică a UE pentru 2040, care menține traiectoria către zero emisii de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană

Comisia Europeană a decis să amâne prezentarea propunerii legislative privind obiectivul climatic pentru 2040. Deși inițial se aștepta ca documentul să fie prezentat miercuri, săptămâna aceasta, oficialii UE au anunțat că acesta va fi amânat la o dată ulterioară, încă nestabilită.

Un oficial de rang înalt a declarat în weekend, pentru Politico, că executivul UE convenise să publice o modificare a legislației climatice a blocului comunitar în această săptămână, alături de o strategie pentru consolidarea și decarbonizarea industriilor europene aflate în dificultate. „Obiectivul pentru 2040 va fi prezentat în curând, dar nu ca parte a pachetului Clean Industrial Deal de mâine (miercuri -n.red)”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, adăugând că nu există încă o dată specifică.

Conform declarațiilor oficialilor europeni, modificarea legislativă propusă va formaliza recomandarea Comisiei de anul trecut de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. Această măsură este considerată esențială pentru ca Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, stabilit în cadrul Green Deal european.

Presiuni politice și întârzieri în procesul legislativ

Deoarece propunerea nu va fi prezentată înainte de martie, a trecut deja mai mult de un an de la recomandarea din februarie 2024 pentru transpunerea recomandărilor în legislație.

Amânarea propunerii este determinată atât de încetinirea procesului legislativ într-un an electoral, cât și de presiunile politice din cadrul Consiliului UE, scrie Politico. Polonia, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului, a evitat să includă acest subiect pe agenda sa, cel puțin până după alegerile naționale din mai.

În același timp, Partidul Popular European (PPE), cea mai mare formațiune politică din Parlamentul European, condusă de Ursula von der Leyen, se confruntă cu diviziuni interne în privința sprijinirii obiectivului de reducere cu 90% a emisiilor. În prezent, doar opt state membre și-au exprimat sprijinul clar pentru această țintă.

În februarie 2024, Comisia Europeană a stabilit un obiectiv intermediar pentru reducerea emisiilor până în 2040. Conform strategiei Green Deal, UE trebuie să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Propunerea pentru 2040 ar urma să definească pașii necesari pentru a menține Europa pe această traiectorie.

Date generale

Gazele cu efect de seră (GES) sunt compuși gazoși care captează căldura în atmosferă, contribuind la încălzirea globală. Printre cele mai cunoscute GES se numără dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄) și oxidul de azot (N₂O), care sunt produse în principal de activitățile industriale, transport, agricultură și producția de energie.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seară la nivel global, dar și unul dintre liderii în reducerea acestora.

UE a fost al patrulea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume în 2023, după China, Statele Unite și India.

Conform datelor recente, UE a reușit să reducă emisiile sale cu peste 30% față de nivelurile din 1990, în timp ce alte regiuni, precum China și SUA, continuă să înregistreze niveluri ridicate de emisii. Implementarea unor politici stricte de reducere a emisiilor și tranziția către surse de energie regenerabilă plasează UE ca lider al eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice.

Neutralitatea climatică înseamnă că emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană, cum ar fi cele de dioxid de carbon (CO2) datorate arderii combustibililor fosili, sunt puternic reduse în atmosferă, astfel încât să se asigure că nu există niciun impact asupra sistemului climatic. În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră vor continua la rata lor în 2017, temperatura suprafeței Pământului ar putea depăși valorile istorice începând cu 2047, cu efecte potențial dăunătoare asupra ecosistemelor, biodiversității și mijloacelor de subzistență umană.