Comisia Europeană a anunţat câştigătorii primelor premii ale UE pentru produse alimentare ecologice

Comisia Europeană i-a prezentat vineri pe cei opt câştigători, de la fermieri la restaurante, ai primelor premii UE pentru produse alimentare ecologice, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, relatează Agerpres.

Provenind din Austria, Belgia, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Spania şi Suedia, toţi câştigătorii reprezintă creşterea şi inovarea sectorului ecologic european şi a lanţului valoric european, precum şi contribuţia sa la reducerea impactului agriculturii asupra climei şi a mediului.

Primele premii UE pentru produse alimentare ecologice marchează a doua sărbătorire a Zilei europene a agriculturii ecologice, lansată anul trecut de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană.

„Am fost impresionat de fiecare dintre poveştile din spatele succesului câştigătorilor. Ei sunt persoane, organizaţii şi instituţii de un angajament incredibil, care au promovat producţia ecologică cu mult timp înainte ca aceasta să devină populară, adesea în circumstanţe foarte dificile. Ei provin din întreaga UE, demonstrând că producţia ecologică este vie peste tot şi că excelenţa ecologică poate fi găsită peste tot. În acest sens, ei oferă multă speranţă pentru dezvoltarea în continuare a producţiei ecologice şi pentru beneficiile pe care aceasta le poate aduce fermierilor noştri, comunităţilor rurale şi societăţii în ansamblu”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisarul UE pentru agricultură.

Întrucât o cerere tot mai mare de produse ecologice din partea consumatorilor este o condiţie prealabilă pentru stimularea producţiei ecologice, Comisia depune eforturi pentru a promova caracteristicile şi beneficiile producţiei ecologice. Premiile UE pentru produse alimentare ecologice recunosc diferiţi actori de-a lungul lanţului valoric ecologic care au dezvoltat un proiect inovator, durabil şi inspirator, care are ca rezultat o valoare adăugată reală pentru producţia şi consumul ecologic. Competiţia este organizată în comun de Comisia Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul European al Regiunilor, COPA-COGECA şi IFOAM Organics Europe, cu implicarea Parlamentului European şi a Consiliului în juriu.

Nazaret Mateos Alvarez din Spania, care exploatează o unitate de producţie ecologică de ciuperci în nordul ţării, a primit Premiul pentru Cea mai bună agricultoare. Ea a dezvoltat o metodă unică de cultivare care maximizează calitatea produselor, reducând în acelaşi timp la minimum factorii de producţie şi scăzând drastic consumul de apă.

Premiul pentru Cel mai bun agricultor ecologic a fost acordat lui David Pejic din Croaţia, care conduce cea mai veche fermă ecologică din apropiere de Zagreb, în Croaţia, cultivând peste 60 de culturi diferite. Ferma este implicată în activităţi de educaţie, formare şi consiliere cu o brutărie la faţa locului şi un restaurant.

Premiul pentru Cea mai bună regiune ecologică a fost acordat regiunii Occitania din sudul Franţei. În prezent, 19% din totalul terenurilor agricole sunt destinate agriculturii ecologice, cu 608.285 de hectare şi 13.265 de ferme. Obiectivul este ca, până în 2030, 30% din totalul terenurilor agricole să fie destinate agriculturii ecologice. Se adoptă o abordare cuprinzătoare, care implică o guvernanţă regională favorabilă incluziunii şi întregul lanţ valoric, de la producţie la consum.

Premiul pentru Cel mai bun oraş ecologic a fost acordat oraşului Seeham, situat în nord-vestul Austriei. Oraşul face parte din reţeaua „Organic Cities Network Europe”. Cantinele publice din oraş, grădiniţele şi şcolile gătesc şi servesc alimente ecologice în proporţie de 100%. Există, de asemenea, o colaborare intensă cu infrastructurile turistice, aducând produsele ecologice în unităţi de alimentaţie şi hoteluri.

Premiul pentru Cel mai bun biodistrict a fost acordat Associazione Bio-Distretto Cilento din Italia. Districtul biologic Cilento investeşte în producţia durabilă şi locală de alimente, corelând, de asemenea, cu iniţiativele din domeniul turismului, cum ar fi plajele bio şi traseele turistice bio. Acest lucru este benefic pentru crearea de locuri de muncă, coeziunea socială şi revitalizarea zonei.

Premiul pentru Cel mai bun IMM ecologic a fost acordat societăţii Goodvenience.bio din Germania. Cu cei zece angajaţi ai săi, această întreprindere produce ciorbe, supe, sosuri, condimente şi uleiuri artizanale şi organice. Societatea pune un accent puternic pe producţia durabilă, circulară şi inovatoare şi pe promovarea unei alimentaţii sănătoase prin intermediul unui blog de reţete şi al unor materiale cu subiect culinar.

Premiul pentru Cel mai bun comerciant cu amănuntul ecologic a fost acordat societăţii La ferme a l’arbre de Liege din Belgia. Acest supermarket de mici dimensiuni, situat într-o fermă, vinde produse ecologice, cum ar fi carne şi făină din întreaga regiune, începând din 1978. Cu un accent puternic pe producţia durabilă şi circulară, întreprinderea utilizează, de asemenea, energie verde, evită ambalajele şi limitează emisiile generate de transport, concentrându-se pe achiziţiile locale.

Premiul pentru Cel mai bun restaurant ecologic a fost acordat restaurantului Lilla Bjers din Suedia. Situat pe insula Gotland, în Marea Baltică, Lilla Bjers este o fermă şi un restaurant ecologic care funcţionează conform conceptului „de la sămânţă la farfurie”. Într-o fermă care conservă biodiversitatea şi care nu utilizează combustibili fosili sunt cultivate 300 de culturi diferite. Restaurantul a devenit un centru de formare a tinerilor fermieri şi bucătari ecologici.

Candidaturile pentru primele premii ecologice ale UE au fost deschise în perioada 25 martie – 8 iunie 2022, iar cei 24 de finalişti selectaţi au fost anunţaţi în iulie 2022. Ei au fost selectaţi dintr-un total de peste 200 de contribuţii din 26 de state membre. Juriul a fost alcătuit din reprezentanţi ai Comisiei, ai Comitetului Economic şi Social European, ai Comitetului European al Regiunilor, ai COPA-COGECA şi ai IFOAM Organics Europe, precum şi din reprezentanţi ai Parlamentului European şi ai Consiliului UE. Au fost solicitate participări de la orice actor sau instituţie de-a lungul lanţului valoric ecologic şi acestea au fost examinate în funcţie de criteriile de excelenţă, inovare, durabilitate şi în funcţie de posibilitatea de a reproduce proiectul în alte părţi ale UE, contribuind astfel la o mai mare accesibilitate şi la preţuri abordabile ale produselor ecologice în UE.

Planul de acţiune pentru producţia ecologică în UE stabileşte calea de urmat pentru atingerea obiectivului ca 25% din terenurile agricole ale UE să fie utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030 şi pentru o creştere semnificativă a acvaculturii ecologice. O producţie mai ecologică înseamnă o utilizare mai redusă a îngrăşămintelor chimice, a pesticidelor şi a antimicrobienelor şi efecte pozitive asupra climei, mediului, solului, apei, biodiversităţii şi bunăstării animalelor, toate obiectivele-cheie ale Pactului verde european, ale Strategiei „De la fermă la consumator” şi ale Strategiei în domeniul biodiversităţii.