Comasarea alegerilor și efectele lor pentru tineri: Nu vor putea vota primarul și consilierii în orașul în care studiază (Opinie)

În anul electoral cu cele mai multe semne de întrebare, mai apare încă unul: comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. O modalitate practică de a asigura un electorat stabil, mobilizat de aleșii locali, ar maximiza șansele partidelor ce dispun de infrastructura locală necesară să își asigure mai multe mandate în Parlamentul European. Pragmatic vorbind, un partid care dispune de lideri locali prezenți în teritoriu, cu resurse și influență, motivați să obțină un nou mandat, va avea de câștigat dacă această mobilizare se va reflecta și în voturi la alegerile europarlamentare, alegeri care în general nu trezesc la fel de mult interes.

Însă anul acesta ar trebui să trezească, deoarece alegerea a 33 de europarlamentari nu este o simplă alegere a unei persoane sau a unei liste. Nu este despre lozinci, promisiuni sau punerea unei ștampile pe un nume cât de cât mai cunoscut de la televizor sau rețelele sociale. Votăm 33 de persoane care să ne reprezinte nu numai interesele noastre la Bruxelles, ci și pe cele ale Republicii Moldova. Avem o delegație numeroasă în Parlament care este responsabilă să asigure soluțiile cele mai bune pentru români la nivel european, dar și să continue parcursul pro-european al Republicii Moldova. Fiindcă dacă România n-o va face, niciun alt stat membru UE n-o va face. Iar o Românie divizată la Bruxelles nu va putea să ne asigure nici fonduri, nici reguli, nici oportunități. În acest moment, influența României la nivel european este construită pe munca și dedicarea unor oameni profesioniști și vizionari, unii vizibili, alții mai puțin. Orice cădere în ridicol și trimiterea de reprezentanți care nu au habar cu ce se mănâncă negocierile la nivel european va slăbi construcția și-așa șubredă realizată până acum.

Mai este însă încă un aspect, extrem de important, pentru care alegerile din iunie 2024 sunt importante. Este momentul în care România va fi țara unei noi generații, întrucât vom avea mai mulți tineri decât vârstnici. Tinerii din România, adică cei care, conform legii naționale, au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani vor depăși ca număr vârstnicii, adică seniorii de peste 65 de ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cu toate acestea, comasarea alegerilor penalizează exact această categorie. Și-a pus cineva problema că foarte mulți tineri, în special studenți, nu vor putea vota pentru primarul și consilierii orașului în care studiază? Și asta pentru că legea este foarte clară: cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală de mai puțin de 6 luni înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul. Practic, cei care încă nu au o viză de flotant și ar vrea să voteze la alegerile locale nu mai au timp să facă acest lucru și să se încadreze în termenul legal. Nu este totuși firesc ca studenții să fie mai degrabă interesați de problemele orașului în care studiază și locuiesc pe perioada studiilor, decât de cel din care au plecat deja?

Sau ce facem cu tinerii care împlinesc 18 ani abia după 9 iunie și care puteau să voteze la alegerile locale dacă ar fi avut loc așa cum erau planificate?

Însă și mai important, pe cine ar vota ei în acest scenariu?

Comasarea alegerilor duce partidele într-o logică a păstrării status quo-ului. Orice noutate pe listele electorale ar fi un experiment care poate avea succes sau nu, iar astfel de teste nu își vor avea locul într-o logică în care disciplina electorală va fi ingredientul cheie. Iar introducerea tinerilor pe locuri eligibile pe listele electorale este un risc pe care partidele vor prefera să  nu și-l asume, întrucât orice candidat nou are nevoie de timp pentru a crește, a învăța atribuțiile și a se dezvolta, pentru a putea deveni vizibil în comunitate, pentru a putea să își promoveze ideile și să strângă resurse. Dar timp nu este, fiindcă numărăm 130 de zile până pe 9 iunie. Merită tinerii să aibă europarlamentari tineri la Bruxelles, care să le reprezinte interesele? Da. Îi vor avea? Nu de data aceasta, mai au de așteptat.

Dacă n-avem candidați tineri, măcar soluții pentru tineri avem? Nu prea. Societatea evoluează într-un ritm alert. Sănătatea mintală nu era o preocupare atât de mare în 2019 la alegerile europarlamentare precedente. Tinerii antreprenori au devenit din ce în ce mai numeroși, iar înființarea și dezvoltarea unui start-up necesită programe de finanțare și sprijin tehnic mai bine adaptate nevoilor lor. Locurile de muncă au evoluat enorm, de la trecerea înspre lucrul de acasă, la domenii și ocupații noi din care tinerii își câștigă existența. Câți dintre candidați sunt interesați să stea de vorbă cu tinerii care au venituri din conținutul video realizat pe rețelele sociale, pentru a vedea ce reglementări europene ar ajuta mai mult această piață în plină expansiune? Câți dintre candidați cunosc antreprenori și investitori tineri de succes care folosesc din plin tehnologiile digitale în sistemul bancar? Și câți s-au preocupat să aprofundeze acest domeniu? S-au gândit candidații la tinerii sportivi de performanță, în sporturi individuale sau de echipă și la cât de mult ar beneficia aceștia de inițiative europene în domeniul lor de interes? Cel mai probabil nu vom găsi răspunsuri la aceste întrebări în programele electorale ale partidelor, întrucât sunt probleme considerate mult prea specifice și, din nou, sunt contrare logicii de păstrare a status quo-ului promovată de comasarea alegerilor.

Tinerii de azi ai României nu au cunoscut comunismul, s-au născut într-o democrație, au beneficiat și beneficiază din plin de programele oferite de Uniunea Europeană în materie de oportunități de studii, de stagii, voluntariat, libertate de circulație, utilizare a datelor mobile prin care se mențin conectați de prieteni și cei apropiați. Cu toate acestea, discursul politicienilor nu reușește să le explice pe deplin rolul pe care îl are România în a le promova prioritățile la Bruxelles. Asta și pentru că, de prea multe ori, cei care îi reprezintă acolo nu sunt tineri și, indiferent cât de mult încearcă, nu vor putea să înțeleagă pe deplin nevoile segmentului și mai ales soluțiile optime pentru tineri, prin ochii tinerilor.

2024 putea fi șansa noii generații a României de a își trimite reprezentanți tineri în Parlamentul European. În contextul comasării alegerilor, mai avem de așteptat. Până la urmă, suntem tineri, avem timp.

Tana Foarfă este asistent al europarlamentarului Dragoș Pâslaru (RENEW), co-președinte REPER. De asemenea, ea este membră în Consiliul Director al organizației de politici europene Europuls.

Foto: © Andrey Burmakin | Dreamstime.com