Colonelul (r) Dumitru Șovar, acuzat de CNSAS că a făcut Poliție politică înainte de 1989. El a ridicat o troiță în memoria foștilor securiști, într-un cimitir din Pitești

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a depus vineri la Curtea de Apel București o acțiune în care solicită constatarea calității de lucrător al Securității pentru colonelul (r) Dumitru Șovar. Președinte al filialei Argeș a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informații (SRI), Șovar a stârnit o controversă publică în 2022 după ce a inaugurat în Pitești o troiță dedicată memoriei foștilor ofițeri ai Securității.

Dosarul de la Curtea de Apel București nu are stabilit, încă, prim termen de judecată. Procedura standard a unor astfel de chemări în judecată conține o acțiune în care Consiliul enumeră drepturi fundamentale ale omului încălcate de pârât în exercitarea activității de ofițer de Securitate, precum și exemple concrete extrase din arhive. În final, dacă acțiunea este admisă, pârâtului i se atribuie calitatea de ”lucrător al Securității”, în sensul că a făcut poliție politică.

”Vă mulțumesc de informație, nu știam. Eu sunt născut în 1958, ce treabă am avut cu ce s-a întâmplat în primii ani de după 1945?”, a declarat Șovar pentru G4Media.ro, sugerând faptul că abuzurile fostei poliții politice au avut loc doar în perioada imediat următoare instaurării în România a regimului dictatorial.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

”Nu mi-e jenă că am fost ofițer de Securitate, toată lumea știe cine am am fost și că n-am făcut niciun rău. A, că zic ei acum că, vezi, Doamne, e poliție politică, da, pot să găsească orice. Eu mă aștept acum la orice. (…) Nimeni nu mai voia acel sistem, nici chiar Securitatea. Când mă duceam să cumpăr un salam eram umilit. Era diferență față de Miliție, că ăia aveau uniformă. Pe mine cine mă cunoștea? Ăștia de la restaurante erau așa gomoși, nici nu le ajungeai la nas. Când te vedeau te întrebau: «ai, mă, legitimație»? Pentru un salam erai umilit. Acum ne acuză pe noi că nu știu ce am făcut”, afirma Șovar într-un interviu acordat anul trecut.

Președinte al filialei Argeș a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere – SRI, instituție în care a activat după 1990, Șovar a ajuns în atenția opiniei publice în anul 2022 după ce filiala pe care o conducea a ridicat într-un cimitir din Pitești o troiță dedicată memoriei foștilor ofițeri ai Securității. ”Nu e crucea mea, ci a SRI”, a declarat astăzi Șovar pentru G4Media.ro.

Cu toate acestea, directorul SRI de la acel moment, Eduard Hellvig, a criticat inițiativa: ”Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de «Experimentul Pitești», de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală. Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât”.

Demersul a fost dezavuat și de Daniel Șandru, directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului: ”Consider că este absolut inadmisibil! Uman vorbind, pot să înțeleg că este vorba despre sensibilități personale ale foștilor colegi și că toți cei decedați au dreptul la oficierea serviciului religios, însă, pentru buna informare a publicului și în onoarea și memoria celor care au suferit în închisorile Securității (în special în cea de la Pitești), unde a fost lichidată elita României, trebuie subliniat faptul că inclusiv activitatea de informații internă sau externă a Securității a avut o puternică amprentă represivă. Dacă prin înscrisurile de pe acest monument nu s-ar fi încercat reabilitarea implicită a Securității, ci doar evocarea privată a unor decedați, IICCMER nu s-ar fi simțit obligat să ia poziție față de acest demers absolutamente inadmisibil.”

Șandru anunța intenția de a obține demolarea monumentului, trimițând sesizări către mai multe instituții abilitate, dar, la un an după inaugurare, încă era în picioare.