Coaliția condusă de Europa pregătește o misiune pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz / „Scopul este să trecem dincolo de planificare”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un grup format din peste 40 de țări se reunește la Paris pentru a pune la punct primele planuri de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Coaliția condusă de Franța și Marea Britanie subliniază că operațiunea va începe abia după încheierea războiului. Țările declară că sunt pregătite să trimită nave de război, personal și sprijin pentru deminare, scrie Euronews.

Coaliția formată în principal din țări membre NATO, inclusiv Coreea de Sud, Australia și Japonia, se reunește vineri la Paris și se așteaptă să anunțe liniile generale ale unui plan de reluare a navigației prin Strâmtoarea Ormuz. Misiunea va include nave militare, escorte, forțe armate, servicii de informații, operațiuni de deminare și capacități radar. Unele țări europene au trimis deja nave în regiune, a confirmat Euronews.

Liderii europeni au fost în defensivă de când SUA și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, ceea ce a dus la închiderea de către Iran a acestei rute maritime vitale, provocând haos în economia globală, Europa fiind afectată în mod special.

Închiderea efectivă continuă a Strâmtorii Ormuz, mai întâi de către Iran și acum de către SUA, va provoca și mai multe probleme economice dacă eforturile nu reușesc să asigure un armistițiu durabil.
Discuțiile indirecte pentru prelungirea actualului armistițiu sunt în curs, existând un anumit optimism că acesta poate fi prelungit dincolo de 22 aprilie, data la care urmează să expire.

Casa Albă este „optimistă în privința perspectivelor unui acord”, a declarat miercuri jurnaliștilor la Washington purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

„Scopul este să trecem dincolo de planificare”

Strategii militari din cadrul NATO și ai altor membri ai coaliției au lucrat la acest plan în ultimele câteva săptămâni. Liderii care conduc misiunea sunt hotărâți ca mandatul să fie „strict defensiv” și nu sunt pregătiți să intre într-un conflict costisitor și de intensitate ridicată.

Olanda a trimis fregate împreună cu personal militar înainte de lansarea unei viitoare operațiuni.

„Scopul este să trecem acum dincolo de faza de planificare și să prepoziționăm nave în regiune pentru a fi gata să acționăm când conflictul se va potoli”, a declarat o sursă NATO pentru Euronews.

„Dar va fi o acțiune defensivă, cu nave, senzori, radare și nave de deminare”, a adăugat sursa.

Reuniunea va avea loc într-un format hibrid. Majoritatea țărilor vor participa online, în timp ce prim-ministrul britanic Keir Starmer și cancelarul german Frederich Merz se vor alătura președintelui francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée în persoană.

• Și România participă la această coaliție. Președintele Nicușor Dan participă la reuniunea de vineri prin videoconferință.

Cancelarul Merz a declarat joi că orice participare germană la o misiune de securizare a strâmtorii ar putea avea loc numai după „cel puțin un armistițiu provizoriu” și aprobarea guvernului de la Berlin și a parlamentului.

„Suntem încă departe de asta”, a spus el.

Țările NATO au fost inițial categorice că războiul nu era responsabilitatea lor, deoarece nu fuseseră consultate în prealabil. Dar au fost împinse să elaboreze un plan pentru a relansa funcționarea strâmtorii după ce președintele SUA, Donald Trump, a emis un ultimatum aliaților NATO să aibă unul „în câteva zile”.

Trump și-a exprimat clar poziția față de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul vizitei oficiale a acestuia la Washington săptămâna trecută.

„Se poate spune cu siguranță că secretarul general a tras concluzii specifice din conversația sa cu Trump” în timpul vizitei lui Rutte la Casa Albă, a declarat sursa din cadrul NATO.

„Trump era cu adevărat frustrat și a fost clar că trebuie să trecem la acțiune”, a spus sursa.

„Misiune strict defensivă”

Transportul maritim internațional și prețurile globale la petrol și gaze au crescut vertiginos ca o consecință directă a blocadei. Aproximativ 20% din petrolul mondial este transportat prin strâmtoare – o cale navigabilă vitală situată între Iran și Oman, care leagă Golful Persic de Golful Oman.

Cu toate acestea, Iranul a permis transportul propriului petrol și a menținut trecerea deschisă pentru unii dintre aliații săi, China și Turcia.

Luni, Trump a impus un blocaj american asupra traficului maritim care intră și iese din porturile iraniene.

Măsura are scopul de a exercita presiune asupra unor aliați ai Iranului pentru a convinge Iranul să-și ridice propriul blocaj. De asemenea, este menită să împiedice capacitatea Teheranului de a profita de exporturile de petrol.

Mandatul general al misiunii nu este încă clar, dar este puțin probabil să fie autorizat de NATO, întrucât coaliția insistă că operațiunile nu includ SUA, un aliat cheie al NATO, dar și o parte implicată în conflict.

„Coaliția dorește să se asigure că această misiune nu este asociată cu părțile beligerante – în acest caz, SUA și Israelul”, a declarat pentru Euronews o persoană la curent cu pregătirile.

Macron a declarat într-o postare pe X că „misiunea strict defensivă” va fi „separată de părțile beligerante”.

S-a discutat atât despre un mandat al ONU, cât și despre extinderea mandatului Aspides al UE, dar o decizie a Consiliului de Securitate al ONU pentru o astfel de operațiune ar fi foarte dificil de obținut.

În ciuda numărului mare de țări dispuse să aloce resurse, există multe riscuri pentru o operațiune de o asemenea complexitate, spun experții.

„Există întotdeauna posibilitatea să fim atrași într-un conflict mai amplu”, a declarat pentru Euronews Ed Arnold, cercetător principal în domeniul securității europene la RUSI.

„Dacă nu sunteți pregătiți să intrați în război, atunci poate că nu ar trebui să faceți prima parte, deoarece iranienii vor ști că europenii nu reprezintă o forță de descurajare prea mare”, a spus Arnold.