Claudiu Târziu nu se delimitează de Corneliu Zelea Codreanu și Mișcarea Legionară, care foloseau crima ca armă politică: A avut un sfârșit tragic, nu a fost condamnat pentru alte crime / Sub Codreanu au fost asasinați ”trădători” și un premier în funcție, legionarii l-au omorât și pe Nicolae Iorga

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europarlamentarul Claudiu Târziu (AUR) nu s-a delimitat, duminică seară, al Digi24, de Corneliu Zelea Codreanu și Mișcarea Legionară fondată de acesta în anii 20 și care folosea crima ca armă politică: ”A avut un sfârșit tragic, nu a fost condamnat pentru alte crime”, a spus Târziu.

Sub comanda lui ”Căpitanului” Corneliu Zelea Codreanu legionarii au asasinat ”trădători”, inclusiv un premier în funcție, iar legionarii au asasinat un alt premier și pe istoricul Nicolae Iorga.

Claudiu Târziu a mai spus, în plin fenomen de escaladare a antisemitismului și extremismului în România, că ”e o prostie să spui că mai există antisemitism astăzi în România”.

Și nici un curent xenofob nu există în România, spune Târziu, pentru că ”s-au perindat persoane cu nume străine” pe la conducerea țării pe care ”nimeni nu le-a oprit”:

• ”Eu mă refer la un curent, nu la unele persoane (…) Persoane particulare or fi fiind, dar eu nu cred că e un curent antisemit sau de xenofobie. Uitați câte persoane publice cu nume străine s-au perindat la conducerea statului și nimeni nu le-a oprit”, a spus Târziu.

Întrebat punctual de politologul Andrei Tiut prezent în emisiune dacă îl consideră criminal sau nu pe Corneliu Zelea Codreanu, Târziu i-a răspuns că speră că are și cunoștințe istorice și știe că ”Mișcarea Legionară s-a încheiat definitiv în anii 40”:

• ”Mișcarea Legionară este un fenomen politic, social și istoric care s-a încheiat în anii 40, definitiv. Nu l-a dus nimeni mai departe”, a spus Târziu.

În realitate, fenomenul neolegionar nu numai că există, dar este în creștere în România, iar fostul candidat pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2o24.

Un alt exemplu este acela că anual, la Tâncăbești (unde există o troiță închinată în memoria lui Codreanu) se strâng zeci de persoane care fac salutul nazist. Șefa pro-rusă a partidului extremist SOS, Diana Șoșoacă, a mers la troița lui Codreanu de unde a făcut live și l-a comemorat pe fondatorul mișcării criminale din perioada interbelică.

Nici Claudiu Târziu nu s-a dezis de Corneliu Zelea Codreanu pe care l-a compătimit pentru ”sfârșitul tragic”:

• ”Este un personaj istoric tragic și spun tragic întrucât evoluția lui pe scena publică și sfârșitul lui au fost strategice. A fost ucis la ordinul lui Carol al II-lea în ’38, cu mult înainte de Al Doilea Război Mondial, cu mult înainte de mișcările antisemite (…) A fost condamnat odată pentru o crimă pe care a săvârșit-o împotriva prefectului Manciu de Iași, a și intrat în închisoare o scurtă vreme de timp, dar a fost achitat. Pentru alte crime nu a fost condamnat, nu pot să-l calific eu. Și nu văd ce relevanță are acum. E relevant ce crime au comis cu dreptate sau fără dreptate Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare?”, a spus Târziu care nu a precizat însă și ordinele de crimă dictate de Codreanu sau scrierile acestuia despre psihoza morții ca scut de ”apărare a poporului român” ori despre listele morții sau echipele morții coordonate de Codreanu.

Despre crimele Mișcării Legionare sub Corneliu Zelea Codreanu

Istoricul Daniel Citirigă, decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din Constanța (Universitatea „Ovidius”), a arătat într-o analiză pentru Veridica, cum în 1923, în jurul lui Corneliu Zelea-Codreanu, se constituia un grup care avea scopul de a ucide proprietari de ziare și oameni politici:

• ”Deși evitate pe moment, asasinatele tot aveau să înceapă, cel mai răsunător caz în acei ani fiind cel al uciderii prefectului de Iași, Constantin Manciu, de către același Codreanu, în octombrie 1924. Doar că toți acești radicali aveau să fie achitați, într-o atmosferă cu săli de judecată pline cu susținători, cu jurați care-i admirau și judecători care, fie că erau simpatizanți, fie de frică, nu se opuneau. Drumul tineretului radical spre crimă politică nu era doar deschis, dar adesea era pavat cu complicitatea autorităților”, notează Citirigă. Citește aici analiza integrală „Listele morții”, crima politică și obsedanta fascinație a fascismului. 

Mișcarea Legionară a reprezentat cel mai toxic produs politic și ideologic al României anilor 1920-1930. Ideile principale vizau critica regimului democrat, a instituțiilor sale (în principal partidele politice și Parlamentul) și a legăturilor pe care România le avea cu statele europene democrate, în special Franța și Marea Britanie. Legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca și Armand Călinescu, și pe Nicolae Iorga, cel mai important intelectual al României în secolul al XX-lea.

Criticile Mișcării Legionare la adresa realităților politice și sociale din România erau îndreptate cu precădere la adresa comunităților etnice minoritare, și în special a evreilor. Pentru că nu a reușit să obțină o majoritate electorală în procesele electorale la care a participat, Legiunea a militat pentru asasinat drept principală acțiune politică. Citește detalii aici. 

Istoricul Florin Anghel a arătat pentru G4Media cum, după 1990, Mișcarea Legionară a profitat de toleranța propagandei din anii ’80 a lui Nicolae Ceaușescu (care încă funcționa în anii după Revoluție), referitoare la rescrierea evenimentelor legate de activitățile lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, inclusiv a grupurilor de oameni politici și de intelectuali din jurul acestora. Cei mai mulți sfârșiseră în închisorile comuniste și figurau drept luptători și eroi anticomuniști. Propagandiștii lui Nicolae Ceaușescu nu au scris nicio lucrare referitoare la ocupația românească de dincolo de Nistru, după 1941, la Holocaust sau la genocidul romilor.

Educația din România a funcționat, după 1990, cu toleranță morală formidală față de lideri sau regimuri care au promovat crima drept armă politică sau ideologică, arată istoricul.

• ”Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat, după decembrie 1989, și asupra unei imagini din ce în ce mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu, care a fost prezentat drept doar o victimă a abuzurilor instituțiilor regelui Carol al II-lea. Justiția și instanțele politice de după 1990 au privit cu detașare și uneori cu simpatie figurile Mișcăriil Legionare, considerându-le drept „martiri”, „eroi”, „luptători” anti-sistem”. Citește detalii aici. 

România pedepsește prin lege (OUG 31/2002) apologia criminalilor de război, a fascismului, antisemitismului și xenofobiei, însă așa cum G4Media și Info Sud-Est (ISE) au arătat în nenumărate rânduri, creșterea fenomenului extremist în țară și a derapajelor antisemite, legionare și fasciste a fost cauzată și de lipsa de reacție a procurorilor. De precizat însă că după noiembrie 2o24, Parchetul General a început să deschidă dosare penale conform legii pentru combaterea fenomenului extremist.

Context

O ruptură categorică la nivelul conducerii AUR a marcat începutul campaniei prezidențiale pentru scrutinul din 4 mai: Claudiu Târziu, unul din co-fondatorii partidului alături de George Simion, ar fi fost suspendat din funcția de președinte al Consiliului Național, conform informațiilor apărute sâmbătă în spațiul public. Informația nu a fost confirmată oficial de reprezentanți ai partidului.

• UPDATE 20:05 Întrebat de G4Media dacă va rămâne în AUR sau va părăsi partidul pe care l-a fondat și va înființa o altă formațiune politică, odată cu decizia suspendării din funcția de președinte al Consiliului Național, Claudiu Târziu a declarat că așteaptă să i se confirme sau infirme decizia și va anunța ulterior ce va face: ”Aștept confirmarea sau infirmarea deciziei CNC și voi anunța ce fac”, a declarat Claudiu Târziu pentru G4Media.

Claudiu Târziu a declarat pentru Antena 3 că nu a fost informat și nu are cunoștință de o astfel de decizie dar dacă ea există atunci este nestatutară, pentru că trebuia să fie audiat în prealabil. Vezi video aici.

G4Media a arătat în exclusivitate la începutul lunii ianuarie despre posibila scindare din AUR și despre tensiunile majore dintre George Simion și Claudiu Târziu. Potrivit informațiilor de la vremea respectivă, Târziu, numărul doi din partid, intenționa să ceară un Congres Extraordinar care să ducă la un nou raport de forțe la vârful formațiunii, din cauza modului discreționar în care Simion ar conduce AUR.