Cîţu, întrebat despre proiectul care ar permite interceptarea conversaţiilor pe WhatsApp: Este Codul comunicaţiilor. Este nevoie de proiect pentru a demara licitaţiile 5G

Florin Cîţu a afirmat, întrebat despre proiectul de lege care ar permite interceptarea conversaţiilor pe WhatsApp, Messenger, Skype sau Telegram, aflat în procedură legislativă la Senat, for decizional pe propunerea legislativă, că este vorba de Codul comunicaţiilor şi este necesar proiectul pentru a demara licitaţiile 5G. Chestionat despre acest amendament care ar introduce posibilitatea unor astfel interceptări, fostul premier a răspuns: „Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate”, transmite News.ro.

„Este Codul comunicaţiilor. Este nevoie de acest proiect de lege pentru a demara licitaţiile 5G. Toate avizele au fost primite, inclusiv avizul CSAT care este un aviz foarte important. În Parlamentul României, dacă în comisii se descoperă că există diferenţe faţă de Codul de procedură penală, bineînţeles că acestea pot fi corectate. Nu sunt specialist. Vom merge la comisiile de specialitate şi vom vedea. Pentru mine era important să avem avizul CSAT şi să avem toată procedura legal respectată. Varianta care a venit acolo a fost avizată de CSAT. Eu cred că cei de la CSAT ştiu mai bine”, a explicat Florin Cîţu, întrebat vineri la Parlament despre acest proiect care ar permite interceptarea conversaţiilor private.

• Citește și AUR anunță că se opune extinderii interceptărilor în mediul online: Ziua ca hoții, Florin Cîțu a dat un ultim atac la drepturile și libertățile cetățenești

Chestionat dacă poate fi modificată proiectul de lege în Parlament sau trebuie să fie reîntors la CSAT, pentru avizare, liderul PNL a replicat: „Acesta este rolul Parlamentului, de a se asigura că este un proiect constituţional şi respectă legislaţia în vigoare”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Întrebat cum a apărut acel amendament, pentru că în varianta pusă în dezbatere publică a proiectului nu era acel amendament, Cîţu a răspuns: „Trebuie să vorbiţi cu iniţiatorii. Nu ştiu exact cine l-a introdus. Ministerul respectiv, Ministerul Transporturilor, ştiţi foarte bine. Nu mai ştiu dacă era ministru (Cătălin Drulă – n.r.)”.

Proiectul de lege era menit să transpună în legislația românească directiva UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor). El a fost lansat în dezbatere publică de către Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor încă din luna octombrie 2020.

„Deși directiva trebuia transpusă până pe 21 decembrie 2020, a zăcut undeva prin Guvern aproape un an până când a plecat USR din coaliție. Apoi, cu doar 3 zile înainte să fie demis (coincidență sau nu?!?), Guvernul Câțu îl adoptă dintr-o dată în ultima ședință de guvern. Pe urmă intră în circuitul parlamentar, iar la Camera Deputaților trece ca prin brânză și este adoptat pe 7 decembrie 2021.

Doar că între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” (sic!), două definiții (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) și art 10^2 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, susține directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea.

Ce prevede articolul 10^2, referitor la interceptarea comunicațiilor:

Art.10^{^2}. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

1. a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
2. b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
3. c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
4. d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro