G4Media.ro

Cercetătorul Cristian Presură, despre tăierea orelor în gimnaziu: E crucial să păstrăm…

Cristian Presura / Foto: unibuc.ro

Cercetătorul Cristian Presură, despre tăierea orelor în gimnaziu: E crucial să păstrăm lecțiile de știință în gimnaziu. Este momentul când știința poate fi predată mai ales cu pasiune

Fizicianul Cristian Presură reacționează la proiectul Ministerului Educației de a tăia parte din orele de știință, la gimnaziu. “Pentru că suntem, și vom fi, o societate tehnologică, cred că e crucial să păstrăm lecțiile de știință în gimanziu și chiar să le facem mai bune și mai atractive”, spune Presură, care este cercetător la compania Philips în Olanda.

Cercetătorul Cristian Presură scrie pe pagina sa de Facebook că “‘Ferestra’ de deschidere pentru știință, din ceea ce văd eu în interacțiunile mele cu copiii, este cel mai mult deschisă în anii de gimnaziu. Ăștia sunt anii când mintea ta începe să înțeleagă chestii mai complexe și inima ta mai are bucuria copilăriei (în primară n-aș zice că e știință exactă, ci mai mult joacă, aici domină exuberanța)“.

“Pentru că suntem, și vom fi, o societate tehnologică, cred că e crucial să păstrăm lecțiile de știință în gimanziu și chiar să le facem mai bune și mai atractive. Este momentul când știința poate fi încă predată fără o rigurozitate completă (ecuații, să spunem), dar mai ales cu pasiune, pentru că dacă îi simți “gustul” în gimnaziu, rămâi cu ea toată viața, indiferent pe ce cale apuci“, explică Cristian Presură.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

7 comentarii

  1. O natie de prosti si analfabeti functional e mai usor de controlat si manipulat

  2. Domnule, acest om are o valoare incontestabila și nu vorbesc de scoala de valori coca cola, asa cum au fost tâmpiți uni dascăli de-a lungul timpului. Nu, este un fizician extraordinar. Acestea sunt valorile, cam fade pentru omul actual, nonintelectual,dar profunde. Eu vreau sa întreb, în minister este cineva care l-a luat în seama? Sau numai Miclea este specialistul tarii ori cei de la științele educației? Ce mai poate azi,într-o lume fundamentata științific, sportul, educația sociala, muzica, desenul, nu știu ce cultura a minorităților?Sau,cumva, istoria sau geografia, cum sunt predate acum. Chiar și limba și comunicarea, consider ca nu îndeamnă copilul la citit.

  3. Geniul care a purtat doua masti, si-a masurat singur degetul cu un pulsoximetru cumparat in mall si a descoperit ca niciodata nu scade si nici nu creste, nici macar cand purta 10 masti simultan? :)))))
    Orice elev ar fi cautat intai cum se masoara oxigenarea sangelui si apoi ar fi gandit un test. Dar ce conteaza… se baga si el in seama poate ii pica vreun banut la minister.

  4. Am vazut pasiunea. La testele Pisa am iesit catastrofal la stiinte.

  5. Ce sa zic…toate sunt importante , cu atat mai mult cu cat personalitatea asta umana trebuie slefuita cu grija,pe toate partile – cred ca educatia „holistica” isi are importanta ei-echilibrul,in toate,e esential si nerespectarea acestei trebuinte este catastrofala;viitorul asta („al tehnologiei’,al legii „ce vrea angajatorul”) vi se pare atat de ademenitor ? o fi-in ce ma priveste,am gasit mereu raspunsuri in carti,muzica,arta (si puterea de a merge mai departe,adesori );m-a uns la suflet cand baiatul unui vecin(mare director azi pe la o celebra firma japoneza,traind de vreo doua decenii cea lume)imi spunea ca,la interviul de angajare,a dat” lovitura decisiva” adaptand-la o problema pusa de unul din membrii comisiei-teoria „formelor fara fond”,a lui Maiorescu(explicata la orele „de romana”din liceu)

  6. Da, Dane, are o „diploma” omu’ ca noi toti, asa, obisnuita :

    „În ultimul an la Facultatea de Fizică a Universității din București pleacă printr-un program de burse în Olanda (1997), iar apoi continuă doctoratul la Universitatea din Groningen. În 2003 își susține teza în domeniul opticii fizicii stării solide, cu titlul „Energetics and ordering în strongly correlated oxides asseen în optics”. [2] În comisia de evaluare a tezei sale de doctorat se află și Prof. dr. Anthony James Leggett, laureat al premiului Nobel pentru Fizică) in 2003 cu care a colaborat în ultimul an. În perioada doctoratului publică articole în reviste de specialitate precum Science, Physical Review, Physical Review Letters și contribuie la publicarea lucrării “Concepts in Electron Correlation”.”

    O amarata de diploma, demna de o „trompeta” pe care au angajat-o unii de la Philips sa inventeze chestii pentru ei. S-a angajat pe pile la Philips, ca tot romanul, se stie…

  7. D-nul Presura are dreptate cu stiintele, dar nu neaparat din motive tehnologice (desi il inteleg si aici, a incercat sa fie mai pragmatic). Si mai este si limba latina care trebuie sa ramana, macar pentru ca, alaturi de stiinte, ii invata pe copii sa gandeasca. Daca gandesc vor face bine si la orice teste.