Cele mai scumpe hoteluri din lume sfidează încetinirea pieței de lux cu tarife record

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cele mai exclusiviste hoteluri din lume au atins anul trecut niveluri record de preț, în condițiile în care turiștii foarte bogați au fost dispuși să plătească sume considerabile pentru acces la facilități de ultimă generație, precum terapia cu oxigen hiperbaric sau sesiunile de sound bath, contrazicând astfel încetinirea resimțită în restul sectorului de lux, scrie Financial Times.

Venitul pe cameră disponibilă, un indicator-cheie al performanței din industrie a crescut cu 10,6% în segmentul hotelurilor ultra-luxury, de peste trei ori mai rapid decât ritmul anual al întregului sector hotelier, potrivit datelor furnizate de compania de analiză CoStar și citate de Financial Times.

Această creștere a fost susținută de majorarea tarifelor medii zilnice pentru camerele ultra-luxury, care au ajuns la un nivel istoric de 1.245 de dolari pe noapte, cu peste 8% mai mult față de 2024. Rata de ocupare a crescut la rândul ei cu 2,3%, un semnal clar că cei mai bogați clienți nu au resimțit un „șoc al prețurilor” după pandemie, spre deosebire de consumatorii din segmentele inferioare ale pieței.

Această reziliență reflectă strategia hotelierilor de a se concentra pe clienți cu venituri foarte ridicate, a căror avere a crescut odată cu avansul piețelor bursiere și care sunt dispuși să plătească un premium pentru beneficiile de sănătate și lifestyle asociate celor mai exclusiviste servicii hoteliere.

„Înainte de pandemie, hotelurile nu și-ar fi permis niciodată astfel de tarife”, spune Paul Charles, CEO al firmei de consultanță în turism PC Agency. „Însă am trecut recent printr-o perioadă în care inflația a devenit mai acceptată, iar acești consumatori, extrem de rezilienți, cel puțin pentru moment, par dispuși să plătească aproape orice.”

Performanța hotelurilor ultra-luxury contrastează puternic cu evoluția restului sectorului de cazare și cu piața mai largă a bunurilor de lux, unde cererea slabă a dus la reduceri ample pentru produse precum pantofii și gențile de designer. Potrivit estimărilor Bain, vânzările globale de bunuri personale de lux, îmbrăcăminte și bijuterii au scăzut cu aproximativ 2%, până la 358 de miliarde de euro, în 2025.

În segmentele imediat inferioare, precum hotelurile upscale și luxury „clasic”, venitul pe cameră disponibilă a crescut între 2,1% și 5,8% în 2025. Deși mai lent decât în zona ultra-luxury, acest ritm contrastează cu scăderile înregistrate de hotelurile economice și midscale, afectate de reducerea cheltuielilor de către consumatorii mai atenți la buget.

Diferențele sunt deosebit de evidente în Statele Unite, unde inegalitatea în creștere a făcut ca averea deținătorilor de active financiare, precum acțiunile, să avanseze, în timp ce nivelul de trai al gospodăriilor cu venituri mici a stagnat sau chiar a scăzut. „Oamenii bogați sunt expuși pieței bursiere, care se află la maxime istorice”, explică Brandt Montour, analist la Barclays.

În același timp, deficitul de forță de muncă și costurile operaționale în creștere i-au determinat pe unii hotelieri să adopte o strategie bazată pe tarife mai mari per cameră, în locul maximizării numărului de oaspeți. Unele dintre cele mai scumpe hoteluri, precum Marina Bay Sands din Singapore, deținut de Las Vegas Sands Corporation, au redus chiar numărul de camere pentru a face loc unor suite mai mari și mai scumpe.

„Prin prioritizarea tarifelor ridicate, hotelurile pot avea mai multă grijă de oaspeți și pot atrage un client mai sofisticat”, spune Silvio Ursini, vicepreședinte executiv al Bvlgari Hotels & Resorts, un joint venture între brandul de bijuterii Bvlgari, deținut de LVMH, și Marriott International.

Bvlgari și alți operatori din segmentul ultra-luxury și-au extins oferta de facilități premium, în special în zona wellness și sănătate, pentru a-și susține puterea de stabilire a prețurilor. Noile hoteluri ale grupului vor include servicii precum terapia cu oxigen hiperbaric și paturi dry-float, destinate clienților preocupați tot mai mult de longevitate.

„Astăzi, cu medicina atât de avansată, nu mai este vorba despre cât de mult trăiești, ci despre cât de sănătos și activ rămâi”, spune Ursini.

Irene Forte, fondatoarea brandului de skincare care îi poartă numele și consultant wellness pentru lanțul hotelier de lux Rocco Forte Hotels, afirmă că tehnologiile de longevitate și estetică au devenit „o așteptare standard” pentru cei mai bogați turiști. Cel mai nou hotel al grupului, The Carlton Milan, deschis în noiembrie, include o cameră de relaxare dotată cu paturi vibro-acustice, care folosesc vibrații de joasă frecvență pentru relaxarea corpului.

Spa-ul hotelului oferă tratamente precum presoterapia, care stimulează circulația prin presiune cu aer, și tratamente faciale cu laser. Tarifele pentru camerele standard pornesc de la aproximativ 1.400 de euro pe noapte, iar suita prezidențială poate ajunge la 17.500 de euro în perioadele de vârf.

„Hotelurile ultra-luxury pot justifica aceste prețuri ridicate prin investițiile constante în cele mai noi tehnologii și soluții de wellness”, spune Paul Charles. „Nu mai este vorba doar despre un loc unde dormi și mănânci, ci despre un loc unde te simți regenerat.”

Aceeași perspectivă este împărtășită și de Tom Rowntree, vicepreședinte pentru brandurile de lux globale din cadrul IHG, care afirmă că turiștii bogați percep tot mai mult călătoriile drept „o investiție în calitatea vieții”.

Brandul Six Senses, axat pe wellness și achiziționat de IHG în 2019, urmează să deschidă un nou hotel în Londra, în fostul magazin Whiteleys din Bayswater, în luna aprilie. Va fi primul hotel din capitala britanică dotat cu o piscină de imersiune cu magneziu, concepută pentru a relaxa musculatura. Alte facilități includ terapia cu câmp electromagnetic și saune cu lumină roșie, menite să stimuleze regenerarea pielii.

Hotelierii susțin că este esențial să poată oferi aceste servicii, chiar dacă mulți oaspeți nu le vor folosi efectiv. „În esență, luxul înseamnă posibilitatea de a alege”, spune Roland Fasel, director operațional al Maybourne Hotel Group, proprietarul hotelurilor Claridge’s și The Berkeley.

Richard Clarke, analist la Bernstein, afirmă că hotelurile ultra-luxury „și-au recăpătat încrederea” în a crește prețurile, pe fondul apariției unei noi generații de turiști bogați, inclusiv cei îmbogățiți de creșterea pieței cripto. Alți analiști sunt însă mai rezervați în privința durabilității acestui trend. Brandt Montour, de la Barclays, avertizează că tarifele foarte ridicate riscă să devină „o chestiune de principiu” chiar și pentru clienții foarte bogați.

„La aceste niveluri de preț, nu există nicio toleranță pentru altceva decât o execuție impecabilă”, subliniază Meredith Jensen, analist HSBC.