Ce se știe despre „Schengenul militar”, planul prin care UE își propune să transforme mobilitatea trupelor

Analiză La Razon, via Rador: Inițiativa a fost prezentată de Comisia Europeană și urmărește optimizarea răspunsului statelor membre în caz de conflict sau urgență. Uniunea Europeană rămâne concentrată pe îmbunătățirea capacităților strategice ale statelor sale membre. Progresul ambiguu în negocierile de încetare a focului dintre Rusia și Ucraina nu pare să fi liniștit cele 27 de state membre, care urmăresc cu suspiciune acțiunile Moscovei.

Săptămâna trecută, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a apărat necesitatea de a continua să se exercite presiuni asupra Kremlinului: „Încă trebuie să trecem de la o situație în care Rusia se preface că negociază la una în care trebuie să negocieze”, a declarat ea presei după reuniunea Consiliului Afaceri Externe. Kallas, care a fost deosebit de critică față de condițiile impuse de Moscova privind reducerea armatei ucrainene, a susținut că, deocamdată, „nu vedem niciun indiciu că Rusia este pregătită pentru un armistițiu”.

Izbucnirea războiului a marcat o schimbare de paradigmă pe continent, unde majoritatea țărilor sunt acum angajate într-o nouă fază de reînarmare. În acest context, o inițiativă a câștigat importanță, menită să devină unul dintre proiectele cheie ale Comisiei Europene: transformarea mobilității în perioade de conflict.

Pe 19 noiembrie, organul de conducere al UE a prezentat oficial propunerea legislativă cu un pretext clar: facilitarea deplasării rapide și fluide a trupelor, echipamentelor și resurselor militare în întreaga Europă, stabilind ca termen limită anul 2027. Planul a fost denumit „Schengen Militar”, cu referire la acordul care, timp de ani de zile, a permis libera circulație a peste 400 de milioane de persoane între 29 de țări europene.

La ora actuală, fiecare stat își desfășoară activitatea conform propriilor calendare și reglementări, ceea ce înseamnă că, în caz de urgență, răspunsul colectiv la mobilizările transfrontaliere ar putea fi întârziat semnificativ, dovedindu-se în cele din urmă ineficient. Pachetul de mobilitate, pe lângă propunerea de reglementări comune în această privință, include investiții pentru adaptarea infrastructurii.

Unul dintre elementele cheie este stabilirea unor reguli și proceduri armonizate pentru circulația personalului militar între țări. Comisia propune stabilirea unui timp maxim de procesare a cererilor de trei zile, desemnarea unui coordonator național pentru transportul militar care să gestioneze cererile și implementarea unui formular de cerere standardizat. În caz de urgență și după primirea aprobării din partea Consiliului, procesul s-ar reduce la câteva ore.

În acest sens, comunicatul se referă și la crearea unui „Sistem european de răspuns consolidat”, adică un cadru de urgență care ar accelera procedurile, ar oferi acces prioritar la infrastructură și ar sprijini „forțele armate care operează în contextul UE sau NATO”. Simplificarea s-ar extinde și la procedurile vamale și reglementările privind transportul militar.

Îmbunătățirea infrastructurii cu dublă utilizare – atât militară, cât și civilă-— este un alt aspect cheie. Aceasta implică investiții în locații strategice, în special cele care fac parte din „coridoarele de securitate” stabilite în întreaga UE. În practică, aceasta ar însemna consolidarea sau lărgirea drumurilor, podurilor și tunelurilor pentru a permite trecerea vehiculelor grele, de exemplu, sau îmbunătățirea rețelelor feroviare, a porturilor și a aeroporturilor. Securitatea cibernetică și securitatea energetică sunt alte sectoare care trebuie consolidate ca răspuns la utilizarea tot mai mare a sistemelor hibride.

Inițiativa Comisiei se referă, de asemenea, la „îmbunătățirea pregătirii și disponibilității capacităților de mobilitate militară”, precum și la crearea unui contingent de solidaritate, astfel încât țările să își poată pune capacitățile la dispoziția altor membri în ceea ce privește echipamentele și chiar mijloacele de transport, precum și la un sistem digital de „informații privind mobilitatea militară” la care aceștia să poată avea acces.

În cele din urmă, propune înființarea unui Grup pentru transporturi militare și a unui Comitet consolidat pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) , care va fi responsabil de îndrumarea și supravegherea implementării și pregătirii, cu sprijinul „coordonatorilor naționali pentru transporturi militare transfrontaliere” numiți în fiecare stat membru.

Propunerea Comisiei trebuie acum prezentată Consiliului și Parlamentului European înainte de a putea intra în vigoare. Este probabil să fie modificată în timpul deliberării sale de către instituțiile europene.

Traducerea Rador: Rodezia Coste