Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
După demiterea lui Klaus Iohannis, președinte interimar al României urmează să fie din 12 februarie 2025 actualul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, liderul PNL.
Acesta va avea o serie de atribuții pe care le va prelua de la președintele ales, însă va fi constrâns și de câteva prevederi constituționale. Una dintre ele: nu va putea dizolva Parlamentul.
Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției
Președintele interimar preia atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:
Limitări ale președintelui interimar:
Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:
Nu poate dizolva Parlamentul.
Nu poate iniția un Referendum.
Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Interimatul funcţiei
Art. 98
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă, ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Ce se întâmplă dacă președintele interimar săvârşeşte fapte grave: procedură identică celei pentru președintele ales:
Art. 99 – Răspunderea preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
Președintele interimar își exercită funcția până la revenirea președintelui titular sau până la alegerea unui nou președinte, în cazul vacanței definitive a funcției.
Poate să fie mai ficus decât ficusul.