Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Alte 11 sectoare de plaje vor fi reabilitate în următorii trei ani, în cadrul fazei a doua a proiectului „Reducerea eroziunii costiere”, în valoare totală de peste 752,397 milioane de euro, a anunţat, joi, într-un comunicat de presă, Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), citată de Agerpres.
Conform sursei citate, în urma implementării proiectului privind lucrările de protecţie a eroziunii costiere, noile sectoare de plaje ce urmează să fie reabilitate şi redate turiştilor sunt: stăvilarele Edighiol/Periboina, respectiv plajele Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie (în etapa I) şi plajele Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn, 2 Mai (în etapa a II-a).
ANAR estimează că lucrările vor fi finalizate până la data de 30 decembrie 2023.
„La lucrările hidrotehnice propuse (înnisipări artificiale a zonelor de plajă existente, prelungirea structurilor costiere conectate sau paralele cu ţărmul, execuţia unor protecţii costiere noi sau de noi apărări de mal etc.), se adaugă implementarea unor măsuri verzi, care au ca rezultat creşterea biodiversităţii marine prin conservarea, dezvoltarea sau protejarea unor habitate naturale în zona plajelor Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud, Costineşti, Jupiter, Balta Mangalia, Venus, Aurora şi Saturn”, se menţionează în comunicat.
Până în prezent, au fost finalizate lucrările de înnisipare dintre Constanţa până la Mamaia şi Eforie Nord, fiind vorba despre cinci sectoare de plajă cu o lungime cumulată de aproximativ 7,3 km şi o lăţime extinsă la peste 100 de metri. Aceste zone sunt accesibile tuturor turiştilor încă din anul 2016.
Totodată, prin acelaşi proiect, suprafaţa celor cinci sectoare de plajă (Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord) a fost mărită cu 60,66 de hectare.
În prezent, „Apele Române”, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, derulează proiectul „Reducerea eroziunii costiere – Faza a II -a (2014-2020)”, în valoare de totală de 752.397.640 de euro.
sursa foto: Info Sud-Est
Nu din fonduri europene ar trebui sa se finanteze. Plajele sunt erodate din cauza deficitului de sedimente din Dunare, in special datorita celor doua baraje de la Portile de Fier. Asa ca Hidroelectrica si Elektroprivreda Srbije ar trebui sa plateasca. Dar la noi nu se vrea inca sa se inteleaga ca principiul poluatorul plateste se refera la orice daune de mediu, nu doar la poluare, in sensul strict al termenului.
@dochia. 1. Opinia dvs are valoare zero cata vreme nu indica acel studiul stiintific recunoscut/validat, care a demonstrat ca unica cauza a eroziunii ar fi cea invocata de dvs. 2. Chiar NU este nimic rau ca sursa de finantare sa fie fondurile europene! De unde ar fi mai fi scos statul roman o parte din cei 753 milioane de euro pe vremurile astea? Dar partea sarba?Nu era greu sa va ganditi pana la capat!
Tocmai ca pana la capat m-am gandit, si la capat este protectia mediului, infinit mai importanta decat banii. Companiile trebuie sa invete sa plateasca daunele produse, asa-i in stat de drept. Dar unii nici nu-si dau seama cat de mult nu le convine statul de drept. Oricum, Hidroelectrica se lauda cu un profit care acopera jumatate din suma venita de la europeni (este si cofinantare la proiect). Costul de mediu trebuie sa-l acopere si sarbii (intr-o lume ideala). Bani sunt, dar merg pe continuat chestii scarboase:
https://www.newsbuzau.ro/social/43349-romania-prezentata-negativ-la-iucn-international-union-for-conservation-of-nature-in-primul-ghid-pentru-protectia-conectivitatii-ecologice-santierul-barajului-de-pe-basca-mare-buzau-video
Probabil Babei Dochia i-a scapat câte ceva:
– pentru Portile de Fier sa cautam urmasii numitilor Gheorghe Gheorghiu Dej si Iosip Broz Tito, ca ei au aprobat-o fara aviz de mediu;
– pentru amenajarile din amonte de Portile de Fier sa faca un studiu ca lumea, sa aflam si noi cine ar trebui sa dea banii;
– pentru amenajarile din bazinul Dunarii aval de Portile de Fier (ex. aproape toata România) sa plateasca toti cei care au becuri în casa, sau sa le stinga de mâine (Dochia va da exemplu)
Tot de mâine babele sa fie taxate pentru fiecare basina, ca si alea contribuie la poluare.
Incercati sa renuntati la ochelarii de cal si sa priviti lumea în ansamblu, nu pe feliute mici.
Adaos:
Despre aportul de aluviuni al Nistrului si Niprului aveti vreo parere? Daca da, luminati-ne si pe noi…
Un Urs, nu te mai da urs, ca urs cu un singur neuron nu a vazut nimeni. Basina din jurul neuronului tau este poluare. Barajele sunt mai grave ca poluarea, ele ucid raurile imediat si complet. Discutia nu era despre poluare. Tu vezi lumea pe felii mici, vezi doar banii de pe felia ta de card. Iar aluviunile Nistrului si Niprului nu au ajuns niciodata in zona Constantei. Nu trec la sud de curentul prin care se varsa Dunarea.