Cazul jandarmilor cu indicativul de pe cască ascuns. Sunt încălcate mai multe decizii CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în mai multe decizii că statul trebuie să facă o anchetă efectivă atunci când cetăţenii reclamă rele tratamente din partea forțelor de ordine (potrivit articolului 3 din Convenţie). Ancheta efectivă presupune şi posibilitatea identificării autorilor, adică chiar şi dacă au cagule, trebuie totuşi identificaţi cumva. E obligaţia statului să ia măsuri ca, în cazul ascunderii identităţii faţă de victimă, agresorii să poată fi totuşi identificaţi de către organele de urmarire penala, se arată în cauza Anton contra României.

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

În 2012, un cetăţean român, Florin Anton, a reclamat CEDO că, exact acum 8 ani, pe 26 august 2010, în timpul reţinerii sale de către poliţie, a fost bătut în dubă de mascaţi. Un raport medico-legal a confirmat ulterior că bărbatul bătut prezenta leziuni, în special multiple contuzii, un traumatism cranio-cerebral minor, o contuzie toracică şi abdominală minoră, o contuzie la încheietura mâinii drepte şi o contuzie la piciorul drept, cu plagă deschisă. Aceste leziuni au necesitat între 7 şi 8 zile de îngrijiri medicale.

Florin Anton a făcut plângere împotriva poliţiştilor care l-au bătut, însă procurorii au clasat dosarul. Ulterior, Curtea de apel Bucureşti a confirmat decizia de clasare. Omul s-a adresat apoi CEDO care a constatat în 2015 că autorităţile din România nu au făcut o anchetă efectivă şi nu au identificat poliţiştii care l-au bătut pe reclamant, întrucât aceştia aveau cagule şi nu ar fi putut fi identificaţi. CEDO a obligat statul român să îi plătească 12.000 de euro lui Florin Anton.

„Curtea aminteşte că, atunci când un individ afirmă în mod susţinut că a suferit, din partea poliţiei sau altor servicii similare ale statului, tratamente contrare art. 3 din Convenţie, această dispoziţie, coroborată cu obligaţia generală impusă statului de art. 1, de a recunoaşte oricărei persoane ce ţine de jurisdicţia sa drepturile şi libertăţile definite în Convenţie, impune, implicit, să se efectueze o anchetă oficială efectivă. Această anchetă, după exemplul celei impuse de art. 2, trebuie să poată conduce la identificarea şi pedepsirea celor responsabili (…)

Ancheta efectuată trebuie aşadar să fie efectivă, ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie împiedicată în mod nejustificat prin actele sau omisiunile autorităţilor statului pârât. Ea trebuie să poată conduce la identificarea şi pedepsirea celor responsabili. În acest sens, Curtea reiterează că, atunci când circumstanţele sunt de aşa natură încât autorităţile trebuie să trimită agenţi cu cagule pentru efectuarea unei arestări, este necesar ca aceşti agenţi să fie obligaţi să poarte un semn distinctiv – de exemplu, un număr matricol – care, deşi le păstrează anonimatul, permite identificarea lor în cazul plângerii din partea persoanelor reţinute (Hristovi împotriva Bulgariei, nr. 42697/05, pct. 92, 11 octombrie 2011, şi Antayev şi alţii împotriva Rusiei, nr. 37966/07, pct. 109, 3 iulie 2014)”, se arată în decizia CEDO.

Cauzele Anton contra României, Hristovi împotriva Bulgariei şi Antayev şi alţii împotriva Rusiei au consecinţe juridice şi în cazul jandarmilor cu indicativul de pe cască ascuns care au participat la reprimarea violentă a mitingului din 10 august, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare, în sensul că sunt încălcate deciziile Curţii de la Strasbourg.

Maiorul Laurenţiu Cazan, şeful operativ al misiunii jandarmilor la mitingul din 10 august, a declarat la Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor că unii jandarmi au avut indicativele de pe cască ascunse cu bandă neagră ”din motive logistice”. “La nivelul instituţiei noastre au fost efective care au venit în sprijin, pe de-o parte, pe de altă parte şi în cadrul instituţiei noastre au fost reorganizări. Situaţiile sunt cunoscute, au fost discutate. Nu mai corespundea acel indicativ”, a precizat Cazan.

Maiorul Cazan a dat însă asigurări că jandarmii pot fi idetificaţi. „Pot să vă asigur că nu este niciun impediment în identificarea acelor jandarmi care au acţionat în acel fel. Ştim foarte bine zonele lor de responsabilitate, acolo au avut şef de dispozitiv. Din punctul nostru de vedere, aveţi toată deschiderea pentru a stabili situaţiile punctuale”, a explicat Laurenţiu Cazan.

Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului general a solicitat luni Jandarmeriei identificarea jandarmilor cu indicativul de pe cască ascuns cu bandă izolatoare de la protestul din 10 august, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Procurorii militari vor să afle câţi jandarmi aveau indicativul ascuns, dacă a fost o strategie individuală sau dimpotrivă una concertată, instituţională, care ar putea dovedi premeditarea intervenţiei brutale (detalii aici).