G4Media.ro

Cătălin Predoiu, în ședința CSM: Proiectele legilor justiției sunt susținute de coaliția…

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Cătălin Predoiu, în ședința CSM: Proiectele legilor justiției sunt susținute de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR și, dacă îmi permiteți o glumă pe un ton serios, nesusținute de USR

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut, vineri, în ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) el mulțumindu-le membrilor acestuia pentru că, prin participarea la ședință, se ridică „o dată în plus la înălțimea statală la care Constituția României plasează acest for”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează să dea un aviz consultativ pe proiectele de modificare a legilor justiţiei.

„Dumneavoastră nu veți proceda astăzi doar la o avizare tehnică a unor proiecte legislative, ci la un act de consolidare statală a României ca stat european, un act de consacrare, odată în plus, a maturității puterii judecătorești din România, cu nimic mai prejos în luminile și umbrele sale față de celelalte puteri judecătorești europene”, a afirmat Predoiu, potrivit discursului publicat de Ministerul Justiției.

Cătălin Predoiu a subliniat că proiectele au parcurs procedurile legale și sunt susținute de coaliția PSD-PNL-UDMR.

„Proiectele au parcurs un drum lung și anevoios pe alocuri până au ajuns pe masa dumneavoastră. Proiectele au fost puse în dezbatere publică în 2020, dezbătute public până în aprilie 2021, trimise de MJ la CSM și apoi retrase în 2021, rămase cumva apoi în nelucrare, reluate în elaborare și finisare în ianuarie 2021, discutate cu Comisia Europeană, atât cu DG Just, din perspectiva MCV, cât și cu DG Reform, din perspectiva PNRR, redezbătute public în mai – iunie în acest an și, în final, modificate în urma amendamentelor primite din partea sistemului judiciar, asociații, ong-uri, sindicate și numeroși judecători și procurori.

Proiectele au fost avizate favorabil de MAI, MApN, MMPS, MFP, MS și MIPE.

Procedura este legal îndeplinită.

Din punct de vedere politic, deși este nerelavant sub aspectul activității CSM, pentru rigurozitate și completitudine a informării, precizez că proiectele sunt susținute de Coaliția de Guvernare PSD – PNL – UDMR și, dacă îmi permiteți o glumă pe un ton serios, nesusținute de USR”, a afirmat ministrul Predoiu.

Acesta a mai susținut că proiectele „reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiției, a consolidării independenței sale, clarificării regulilor de bază din cariera de judecător și cea de procuror, a creșterii coerenței și funcționalității în cadrul CSM, care să deschidă împreună un alt nivel de eficiență a Justiției și prin aceasta de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești”.

Discursul integral:

Domnule Președinte,
Stimați colegi,

Ministerul Justiției (MJ) a sesizat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin scrisoarea din 21 iulie 2022, solicitând avizul acestui for asupra proiectelor legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul CSM.

Ele sunt astăzi pe ordinea de zi și aș dori, în primul rând, să mulțumesc tuturor membrilor CSM pentru disponibilitatea de a participa și ține această ședință. Aceste mulțumiri nu sunt formale. Sunt de părere că simpla, dar importanta împrejurare că ne aflăm astăzi în ședința de dezbatere a acestor proiecte este un succes instituțional al celor două autorități constituționale implicate, cea executivă și cea judecătorească, precum și a societății civile, într-un efort de cooperare reală, în termeni constituționali, cooperare care nu poate fi acoperită de inerentele pasiuni și emoții care însoțesc un astfel de efort.

Ceea ce va face astăzi Plenul CSM, sesizat legal de MJ, indiferent de rezultat, este un exercițiu constituțional și democratic desfășurat în deplină concordanță cu principiul constituțional al cooperării loiale între instituții, observat în nenumărate decizii ale Curții Constituționale din România.

Dacă această subliniere poate părea unora sau altora un simplu exercițiu retoric, invit pe toți să revadă extraordinarele controverse, tensiuni, blocaje instituționale și chiar frământări sociale care au însoțit procese legislative similare din alte state membre ale Uniunii Europene, care au necesitat uneori intervenția hotărâtă a Comisiei Europene. La noi, în țara noastră, deși anevoios, întins pe o durată de aproximativ 2 ani, din cauza stagnării din 2021, acest proces s-a construit totuși incremental și instituțional, accelerat în 2022 și ajuns astăzi în fața deciziei dumneavoastră. MJ nu a fost singur în acest proces, după cum voi arăta, a mobilizat și a primit cooperare și sprijin din partea dumneavoastră și a unor instituții reprezentate astăzi în acest Consiliu, mă refer, desigur, atât la ÎCCJ, cât și la Ministerul Public, după cum, această cooperare și dialog au venit și din partea majorității celor implicați în dezbaterea publică a legilor.

Sunt convins că acest efort constructiv nu va scăpa opiniei publice, cetățenilor români, dar nici partenerilor noștri europeni și euro – atlantici. Este un exemplu de soliditate și predictibilitate instituțională în vremuri de mari crize, frământări și îngrijorări pe continentul nostru și în lume. Este un exemplu de maturitate și responsabilitate statală a CSM în primul rând, dar și a executivului român.

De aceea, permiteți-mi să închei acest scurt preambul prin a vă mulțumi, din nou, pentru că vă ridicați prin participarea la această ședință o dată în plus la înălțimea statală la care Constituția României plasează acest for, repet, fără a anticipa în niciun fel rezultatul deciziei dumneavoastră. Și fiți convinși că, dincolo de îndoieli, suspiciuni și controverse, critici sau acuze, de cele mai multe ori nefondate, care însoțesc inerent activitatea unui for de asemenea importanță, ceea ce rămâne în urmă nu sunt aspectele subiective și marginale, ceea ce rămâne este decizia în fundamentele ei esențiale, liniile majore și efectele acestora asupra Justiției și cetățenilor.

Dumneavoastră nu veți proceda astăzi doar la o avizare tehnică a unor proiecte legislative, ci la un act de consolidare statală a României ca stat european, un act de consacrare, odată în plus, a maturității puterii judecătorești din România, cu nimic mai prejos în luminile și umbrele sale față de celelalte puteri judecătorești europene.

Stimați colegi,

După cum știți și cum evocam mai sus, proiectele au parcurs un drum lung și anevoios pe alocuri până au ajuns pe masa dumneavoastră. Proiectele au fost puse în dezbatere publică în 2020, dezbătute public până în aprilie 2021, trimise de MJ la CSM și apoi retrase în 2021, rămase cumva apoi în nelucrare, reluate în elaborare și finisare în ianuarie 2021, discutate cu Comisia Europeană, atât cu DG Just, din perspectiva MCV, cât și cu DG Reform, din perspectiva PNRR, redezbătute public în mai – iunie în acest an și, în final, modificate în urma amendamentelor primite din partea sistemului judiciar, asociații, ong-uri, sindicate și numeroși judecători și procurori.

Proiectele au fost avizate favorabil de MAI, MApN, MMPS, MFP, MS și MIPE.

Procedura este legal îndeplinită.

Din punct de vedere politic, deși este nerelavant sub aspectul activității CSM, pentru rigurozitate și completitudine a informării, precizez că proiectele sunt susținute de Coaliția de Guvernare PSD – PNL – UDMR și, dacă îmi permiteți o glumă pe un ton serios, nesusținute de USR.

Stimați colegi,

Dincolo de aspectele procedurale ale dezbaterii publice și avizării inter – ministeriale, pentru mine, ca ministru care susține proiectele, elaborarea lor a însemnat mai mult decât un exercițiu conceput astfel încât să obțin avizul pozitiv al CSM, așa cum am fost public acuzat pe baza unor simple procese de intenții. ”Honi soit qui mal y pense” spune un dicton celebru.

Nu, nu am construit aceste proiecte doar pragmatic! A fost mult mai mult decât atât. Să mă explic! În vara și toamna anului 2021 am avut, la cererea acestora, mai multe întâlniri cu judecători și procurori, dar și cu diplomați europeni, în care am receptat îngrijorarea privind nepromovarea de către MJ a proiectelor legilor justiției și, în general, privind starea sistemului judiciar. Am constatat desigur, ca fost ministru și parlamentar în exercițiu, stagnarea acestor proiecte. În urma acestor dialoguri principiale, evaluări și reflexii, am ajuns la o concluzie care este probabil pentru dumneavoastră o banală observație și anume că falii adânci străbat sistemul judiciar în lung și în lat pe diverse subiecte și cu diverse motivații, mai mult sau mai puțin justificate.

Problema care se pune este însă cine și cum poate micșora aceste falii, dacă nu chiar închide prin punți solide?! Firește, numai CSM poate face acest lucru, pentru că el este personajul cheie al poveștii, cum se spune. Așa l-a stabilit Constituția, adică Parlamentul, adică națiunea. Firește că reconcilierea și modernizarea nu se pot face ”bătând din palme”, după cum, firește, trebuie făcut pe acest drum un prim pas.

De aceea, atunci când, printr-o incredibilă întorsătură a împrejurărilor, așa cum numai hazardul glumește uneori cu oamenii, am ajuns din nou în fața proiectelor, am considerat că poate fi o ocazie bună ca ele să pună o piatră de fundație la o viitoare reconciliere din sistemul judiciar, dintre membrii unor cariere vocaționale nobile, cariere în care se ajunge numai după zeci de mii de pagini citite și deslușite, sute de cărți răscolite, examene și evaluări. Aceste legi ar putea fi primul pas în reconstrucția reconcilierii și modernizarea din Justiție.

Dar pentru aceasta, este nevoie ca legile să cuprindă cât mai multe propuneri venite dinspre sistemul judiciar, al cărui reprezentant este CSM. De aceea, când am plecat din nou la drum cu elaborarea proiectelor, am făcut-o cu gândul clar că ele trebuie să fie în principal în substanța lor expresia năzuințelor și viziunilor judecătorilor și procurorilor, iar MJ să fie un catalizator al acestora, pe bazele propriei sale viziuni.

Iată motivul pentru care am primit multe amendamente dinspre sistemul judiciar și CSM, iată motivul pentru care rămân deschis dialogului pentru rafinarea proiectelor. El nu este doar un motiv pragmatic, respectiv obținerea avizului CSM, ci unul ceva mai serios : legile vor fi acceptate și vor contribui la funcționalitatea Justiției, dacă vor îmbrățișa multe din propunerile Justiției. (O paranteză pe același ton de glumă serioasă : vă rog să nu înțelegeți că avizul pozitiv nu este important pentru MJ … .)

Iată motivul pentru care, în unele locuri am revizitat concepția inițială a MJ. Spre exemplu, am revenit la soluțiile în care am repus CSM în prim plan în unele proceduri și materii, deși inițial am făcut acest lucru cu INM, pentru că CSM, nu INM, este împuternicit constituțional cu garantarea independenței justiției. Și ce garanție mai bună și solidă ar fi pentru independență decât competența și profesionalismul ?! CSM, nu INM, este ales de judecători și procurori, exceptând membrii de drept și pe cei ai societății civile. Deci, CSM este și constituțional, și democratic îndrituit cu responsabilitățile respective.

Cifrele pot fi uneori mai convingătoare decât cuvintele. În ultima rundă de dezbateri publice, am primit și examinat 868 de amendamente. Foarte multe s-au regăsit în proiecte. Spre exemplu, au fost preluate peste 70% din amendamentele făcute de fiecare din secțiile CSM, 76% ale ÎCCJ, 67% al PÎCCJ, 50% DNA și DIICOT.

Suntem consțienți, aici la MJ, că e imposibil ca un proiect să satisfacă toate părțile interesate și nici nu ar fi bine ca un proiect să satisfacă deplin numai unele părți interesate, în sensul bun al cuvântului interesat.

Dar, în același timp, avem conștiința împăcată că aceste proiecte satisfac linii esențiale, cum ar fi independența, separarea carierelor, ”check and balance”, primatul dreptului european, răspunderea magistraților șamd.

Stimați colegi,

Pe fond, după doi ani de discuții, proiectele sunt cunoscute de dvs., voi prezenta pe scurt zonele principale în care am intervenit.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor:
 Reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie: admiterea în magistratură, stagiul şi examenul de capacitate, numirea magistraţilor, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea şi formarea profesională, numirea în funcţii de conducere, revocarea din aceste funcţii, delegarea, detaşarea, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

 Ridicarea la rang de lege a procedurilor de numire în funcții de conducere de rang înalt a procurorilor şi a criteriilor obiective şi transparente de selecţie.

 În acord cu recomandarea MCV de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de Ministrul Justiţiei fac parte 2 procurori din Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru).

 Creşterea duratei mandatelor pentru funcţii de conducere de la 3 la 4 ani, în vederea asigurării continuităţii viziunii manageriale pe un termen mai lung, care să permită realizarea obiectivelor asumate la numirea în funcţia de conducere.

 Profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, prin eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

Probe diferite la concursul de promovare, fiind încurajată promovarea efectivă; pentru promovarea pe loc se susţine un concurs cu probe scrise teoretice şi practice, iar pentru promovarea efectivă se face o evaluare a actelor şi a conduitei magistratului, pe ultimii 3 ani; ca normă tranzitorie, promovarea pe loc a fost sistată timp de 3 ani, pentru a se da posibilitatea ocupării posturilor vacante la instanţele şi parchetele superioare care duc lipsă de personal; promovarea pe loc a procurorilor este permisă doar până la gradul de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel.
Observaţie: Propunere comună a SJ-SP din CSM pentru menținerea promovării în grad urmată de cea efectivă (în proiectul MJ era eliminată promovarea „în doi pași”, fiind reintrodusă urmare acestor propuneri, deşi într-o formulă uşor diferită)

 Flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea şi detaşarea procurorilor se va dispune de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu, având în vedere că Procurorul General al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public şi răspunde de eficienţa acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens.

 Eliminarea abaterii disciplinare care viza: „nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii”. O astfel de propunere are în vedere jurisprudenţa recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

 Eliminarea abaterii disciplinare care viza: “manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”, având în vedere criticile invocate referitoare la caracterul neclar, general şi imprevizibil al textului legal, ceea ce nu ar permite magistratului să cunoască conduita pe care trebuie să o adopte, putând da naştere la dificultăţi de aplicare şi practică neunitară în materie disciplinară.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind organizarea judiciară:

 Se consacră principiul potrivit căruia Ministerul Justiției şi Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare și administrare a justiției, ca serviciu public; Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competențe referitoare la buna organizare şi administrare a justiției ca serviciu public.

 Întrucât gestiunea bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost privită de o parte a sistemului judiciar ca o condiţie pentru asigurarea independenţei financiare a acestuia, ca parte a independenţei judecătorilor, prezentul proiect prevede faptul că bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanţe, precum şi cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție şi este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanţele judecătoreşti cu privire la aceste categorii de cheltuieli. Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele mai sus menţionate este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.

 Proiectul stabilește faptul că măsurile şi soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. De asemenea, măsurile şi soluţiile adoptate de procurorii din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție şi Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul – şef al direcţiei, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.

 Întrucât numirea în funcția de procuror în cadrul DNA şi DIICOT reprezintă un aspect esențial al raportului juridic de muncă și al carierei procurorului, proiectul de lege reglementează o procedură detaliată de numire în aceste funcții, uniformizând totodată regulile de recrutare a procurorilor din cadrul celor două direcții. Proiectul propus detaliază regulile de organizare a concursului, componenţa comisiilor de concurs, procedura de notare și contestarea rezultatelor.

 În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția, au fost reglementate prin proiect motivele, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.

Principalele noutăţi în proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii:

 În materia alegerii membrilor judecători şi procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru simplificarea procesului electoral, proiectul elimină soluţia conform căreia, în procesul de alegere a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție şi a procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanţă, respectiv în procesul de desemnare şi alegere a judecătorilor şi procurorilor de la celelalte instanţe şi parchete, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri. Astfel, vor fi aleşi cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. Modificarea propusă este de natură să asigure atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraţilor, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție.

 Proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților; astfel, președintele ÎCCJ şi procurorul general al PÎCCJ (nu şi ministrul justiţiei) redevin titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.

 Proiectul propune modificarea termenului de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârșită, modificarea asigurând atât eficiența sancționării abaterilor disciplinare săvârșite de judecători şi procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare, cât şi necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, trecerea timpului influențând în mod inevitabil raporturile juridice și determinând, după anumite intervale și în anumite condiții, stingerea raportului juridic.
Observaţie: în tabelul transmis de CSM nu mai apare propunerea de majorare a termenului de prescripţie – în tezele prealabile CSM – SJ propunea însă majorarea de la 2 la 5 ani a acestui termen.

 Revizuirea normelor privind organizarea Inspecției Judiciare:
– se propune reglementarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare; sunt reglementate atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari; se prevede organizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a două direcţii – Direcţia de inspecţie pentru judecători, respectiv Direcţia de inspecţie pentru procurori; inspectorul-şef are calitate de ordonator terţiar de credite.

– se reglementează la nivel primar numirea în funcție a inspectorului-șef, a inspectorului-șef adjunct și a celor doi directori de inspecție din cadrul Inspecției Judiciare; Conform proiectului, atât inspectorul-şef, cât şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi în funcţie de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

– se detaliază procedura de concurs pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, în ceea ce priveşte aspectele esențiale ale procedurii; inspectorii judiciari sunt numiţi în funcție de inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, de secţia corespunzătoare a Consiliul Superior al Magistraturii, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul.

– se reglementează detaliat procedura de revocare din funcție a inspectorului-şef, inspectorului- şef adjunct şi a celor doi directori de direcție din cadrul Inspecției Judiciare; modificând soluţia actuală, proiectul stabilește că aceștia sunt revocați din funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puțin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităților şi aptitudinile manageriale.

Stimați colegi,

În încheiere, doresc să mai subliniez odată faptul că, pentru MJ, aceste proiecte nu sunt doar un obiectiv MCV, nu sunt doar un obiectiv PNRR, nu sunt doar un obiectiv al Programului de Guvernare, ele reprezintă un posibil punct de start în modernizarea din mers a Justiției, a consolidării independenței sale, clarificării regulilor de bază din cariera de judecător și cea de procuror, a creșterii coerenței și funcționalității în cadrul CSM, care să deschidă împreună un alt nivel de eficiență a Justiției și prin aceasta de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești.

Aș dori în încheiere să mulțumesc echipei din cadrul MJ care a lucrat cu dedicație și profesionalism pe tot parcursul acestor doi ani la realizarea proiectelor. Fără această echipă, această discuție nu ar fi fost posibilă.

Vă solicit respectuos să avizați favorabil proiectele.

Vă mulțumesc !

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

24 comentarii

  1. crist.osii ma.sii de gu.noi or.dinar, face cale libera furtului institutionalizat

    • de nu ne scoate useleul din UE sa-mi ziceti mie Dan Voiculescu!

    • Problema care trebuia discutată în CSM era că justiția a fost acaparata de mafia psd și pnl.
      In primul rand trebuie sa fie eliminati din sistem si arestati judecatorii corupti sau santajabili, aflati in solda mafiei psd si pnl, aflati la CCR, la ICCJ, la Curtile de Apel si la Judecatorii.
      Apoi trebuie eliminati din sistem si arestati procurorii corupti sau santajabili, aflati in solda mafiei psd si pnl.
      Abia apoi pot fi aplicate masurile propuse in articol.
      Cum sa fie independent acum un CSM si o ICCJ care ii exclud din magistratura pe cei mai buni si mai cinstiti judecatori, cum a fost cazul Cameliei Bogdan si a lui Danilet ?
      O alta problema care trebuia discutată în CSM era cumularea pedepselor și nu comasarea lor.

    • ASA A HOTARAT PARTIDUL SI SECURITATEA. ASTA SPUNE predoiu, SINISTRUL LOR EXECUTANT

    • Gașca de banditi bolșevici PCR-USL ne râde in nas.

    • HAUR nimic, nimic ?

  2. Borfasii la butoane, boborul in vacanta la greci si bulgari.

  3. Să trăiţi Tovarăşe Colonel Predoiu! Ce bine aţi făcut că aţi dezincriminat racolarea magistraţilor de către securişti! Acum vom şti cert că toţi magistraţii sunt şi „ingineri” cu juma de normă la Mănăstirea Secu.

  4. Toașu’Preșoiu, această sluga odioas.a a borfașilor și glumele lui de c.acat…

  5. Cum poți sa ai Justiție daca banii se câștigă și fara munca?
    Ce judecator isi mai bate capu’… daca se poate rezolva româneste un conflict necuantificabil pe interes public!?
    Banii alocati trebuiesc cheltuiti indiferent de rezultat

  6. „NU AVEM PUTEREA PÂNĂ NU AVEM JUSTIŢIA”

    Profesorul Universitar Puşcăriaş Doctor Felix

    • SINGURUL PROIECT PENTRU romania EXECUTAT CU MAXIMA DETERMINARE, PRECIZIE SI UNIUNE ESTE „SCAPAM TOTI, RAMANEM CU TOT CE AM FURAT SI NE FACEM LEGI SA NU MAI PUTEM FI PEDEPSITI”.

  7. Legile sunt susținute de borfașii care ne conduc. E simplu. Mafia conduce țara.

  8. incearca sa fie ironic cand el a devenit un simplu pres pt coalitia psd (rosie, galbena si verde).
    cand timp de peste 30 de aceasta coalitie psd (rosie, galbena si verde) au furat si au mintit constant, acum argumentul lui este ca legile justitiei sunt sustinute de niste borfasi. Multi dintre ei condamnati sau cu dosare. Halal argument…
    „gluma” serioasa cu usr denota ura borfasilor impotriva celor care nu-i lasa sa fure in liniste.
    niste mizerii…

    • Vezi coalitia asta are si culoarea aurie , hAur fiind sageata Psd in timp ce hUdmr e a Pnl . Udmr = Aur !

  9. Sunt câteva metode infailibile de a afla ce GENuri de oameni cu capul🚑 sunteţi, noi o să vă oferim cel mai dur test dintre toate, cu şanse 100% să îl treceţi sau să nu îl treceţi, alte variante nu sunt:
    —————————-
    – Îi întrebi dacă le plac trotinetele.😏
    – Îi supui la testul cu vaccinul Pfizer.😏
    – Îi supui la testul cu cipul.😏
    – Îi supui la testul de GEN neutru.😏
    – Îi întrebi dacă îl recunosc pe noul lor stăpân Iohannis.😏
    – Îi întrebi dacă recunosc că sunt la guvernare cu PNL.😏
    – Îi întrebi ce post de ştiri TV le place.😏
    – Îi întrebi ce părere au despre USR-işti.😏
    – Îi întrebi dacă crede că USL vor câştiga iarăşi alegerile.😏
    – Îi întrebi dacă le place de Codruţa.😏
    – Îi întrebi pe care dintre cei doi îi plac, Biden sau Trumph.😏
    – Îi întrebi dacă cred că reptilienii sunt numai în vest şi nu şi la ruşi (pe asta nu aţi sesizat-o nici unul după cum am observat).😏
    – Îi întrebi dacă cred că Vişan e sănătos la cap, puteţi face comparaţii cu Badea, Ciutacu, Prelipceanu, Alexandrescu, Turcescu şi alţii că aveţi de unde alege.😏
    – Îi întrebi ce sentimente au dacă Elena Udrea va scăpa de brutărie.😏
    – Îi întrebi dacă şi-ar dori să îl vadă pe Băsescu la brutărie.😏
    – Îi întrebi dacă cred că vor relua emisiunea dintre Rares şi Coroi, sau o alternativă Bode-Coroi, sau Boc-Coroi, sau Ciolacu-Coroi, sau Dîncu-Coroi, sau Grindeanu-Coroi, sau Tudose-Coroi, sau Iohannis-Coroi, etc că sunt mulţi măi.😏
    —————————
    Ascultaţi la noi că nu mulţi trec testul ăsta, să nu vă pună Zalmoxi să daţi de un psiholog bun că imediat vă dibuie măi 🚑, nu le spuneţi nimica, invocaţi amendamentul cinci măi, faceţi-o pe mutul ca Iohannis când nu vrea să dea prost de imagine.😀😀😀😀😀😀

  10. Baiatul nu a auzit despre vechea zicala despre fuduli si prosti.

  11. Tu la una câteodată le ploua în gât.

  12. Ati fost fuduli si nu vati dus la vot ,acum o luati in bot!

  13. și, dacă îmi permiteți să traduc: „o sa ciordim în continuare românii de rând, de-o să-i ia mama dracu’!”

  14. Proiectul este agreat de FSN.

  15. Dacă vrei să găseşti uşor hoţii, corupţii sau asfel de GENuri nu trebuie decât să te uiţi la susţinătorii unor partide care nu se pot abţine să atragă atenţia şi să îşi arate susţinerea pe platformele online de după o mică verificare ţi-ai găsit omul de apoi urmează să îi ducă la toată gaşca sau alţi prieteni din domeniu. Nici nu ştiţi câte flagrante se fac din cauza la astfel de nătărăi odată ce l-ai luat la ochi pe unul din ăsta.
    La ce avânt online şi-au luat obedienţii de când e guvernarea asta ghiciţi ce va urma imediat cum scapă băieţii ăştia din mână butoanele?😏

    PS: Voi de ce credeţi că vă aţâţă atâta ăştia?….Să vă facă să ieşiţi cât mai mulţi la iveală nătărăilor să vă apăraţi onoarea, vă fac cum vor iei popândăilor, doar v-am spus că se umblă cu hipnotizarea online. Amatorilor!!!!😀😀😀😀😀😀

  16. La ei totul e jale.

  17. La cât sunt de maltratați,mai da-le Ba tembelule încă o dată 20 la sută! marș, mă,cu tâmpeniile tale ,la pușcărie!