Cât face o scrisoare de la București, la Brașov: ”Cinci zile. Sunt reglementările ANCOM” / ”Trimiterea de scrisori de persoane fizice e aproape inexistentă. Aproape nimeni nu mai trimite scrisori„

Directorul Companiei Naţionale Poşta Română, Valentin Ştefan, afirmă, întrebat în cât timp ajunge o scrisoare de la Bucureşti la Braşov, că durata maximă este de cinci zile, anunță News.ro. Ştefan adaugă că în România „aproape nimeni nu mai trimite scrisori”, cele mai multe trimiteri fiind de la firme sau instituţii către persoane fizice, şi mărturiseşte că, în calitate de manager, susţine creşterea tarifelor pentru trimiterile poştale, în limitele pe care le prevăd reglementările ANCOM.

Întrebat, într-o emisiune difuzată duminică de Digi24, în câte zile ajunge o scrisoare de la Bucureşti la Braşov, directorul Poştei Române a răspuns: „În cinci zile”.

„În cinci zile. Sunt reglementările ANCOM. Sigur, nu trebuie să o ducem în maxim cinci zile, dar onorăm lucrul ăsta, de cinci zile”, explică şeful Poştei Române.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

El spune că scrisoarea clasică aproape că nu mai există.

„Trimiterea de scrisori de persoane fizice e aproape inexistentă. Aproape nimeni nu mai trimite scrisori. Tipul de business în care e prinsă poşta e B to C (business to client – n.r.), adică merg de la companii sau entităţi către persoane fizice. De aceea noi nu avem neapărat o strategie comercială prin care să convingem cetăţenii să aducă scrisorile la Poştă”, mai spune Valentin Ştefan.

Acesta mărturiseşte că, în calitate de manager, susţine creşterea tarifelor pentru trimiterile poştale, în limitele pe care le prevăd reglementările ANCOM.

„Trendul în ţara noastră, pe care eu îl îmbrăţişez, este acela al digitalizării, al modernizării. Şi atunci se încearcă pe cât posibil reducerea trimiterilor tradiţionale, clasice. Mergem pe un model digital, un model mai eficient, lucrul ăsta pune presiune pe companie pentru că practic ni se reduce din venituri. Eu aş fi putut să am o politică mai conservatoare faţă de tot ce înseamnă poştă tradiţională, dar nu facem acest lucru. Creştem preţurile cât putem de mult – preţul pe serviciu universal este reglementat de ANCOM, deci nu avem libertatea de a creşte tarifele cât credem noi – dar nu ezit să urcăm tarifele, în echipă, la companie, astfel încât să aducem cât mai mult venit către angajaţii noştri, în defavoarea volumelor”, a adăugat directorul CN Poşta Română.

Conform acestuia, Poşta Română are 23 150 de angajaţi, cu 2000 mai puţini decât în urmă cu un an şi jumătate. Dintre aceştia, 140 de şefi – directori la nivel de central sau judeţean şi şefi de compartimente conform Contractului Colectiv de Muncă. În Poşta Română lucrează puţin peste 10.000 de poştaşi. Acestora li se adaugă 400 de curieri, şoferi care doar conduc maşinile companiei şi care aproape mereu sunt însoţiţi de un mânuitor de valori.

Valentin Ştefan a mărturisit că în primele opt luni din mandatul său la Poşta Română, ministerul care este acţionar la Poşta Română, cel al Digitalizării, a schimbat şase miniştri de la mai multe partide menţionând că toţi i-au cerut să modernizeze compania şi să crească veniturile angajaţilor.