G4Media.ro

Cât de mult ne-au lipsit

Cât de mult ne-au lipsit

A fost cel mai teribil an, un an cumplit, trăit cumva în gol, degeaba, fără sens.

A fost anul în care, cu toții, la scară planetară, ne-am ascuns în case de frica bolii. Anul în care un virus, un simplu virus, un coronavirus, ne-a dat peste cap lumea frumoasă și vie pe care o știam. Am descoperit, în schimb, fețele urâte ale singurătății, am văzut umbrele morții alergând în jur.

Cât de mult ne-au lipsit părinții și bunicii noștri, câte griji ne-au măcinat cu gândul unii la alții. Cât de mult ne-au lipsit copiii plecați departe, iubiții sau iubitele cu care nu ne-am mai întâlnit decât în visele noastre, despărțiți de un ocean de tristețe.

Cât de multe drame s-au petrecut alături de noi, neștiute, în familii sau cupluri strivite de disperare când și-au văzut afacerea ruinată. Alții au rămas fără slujbă și fără resurse. Cum și-au imaginat toți acești oameni loviți de soartă ziua de mâine?

Câte femei abuzate, copii bătuți de brute care își spun tată, câtă violență și sălbăticie s-au revărsat la doi pași de noi într-o liniște sinistră.

Orașele goale și străzile pustii au ascuns între pereții lor drame sfâșietoare, povești dureroase despre sărăcie și speranțe pierdute. Mulți nici măcar nu ne putem imagina că există, dar iadul și răsuflarea morții au fost mai aproape de noi decât oricând.

Câți dintre voi nu v-ați luptat din greu cu depresia, câți n-ați fost tentați de abandon? Cum ați învins zilele monotone, egale, ucigătoare, la ce trucuri ați apelat să vă găsiți echilibrul? Cine n-a simțit, oare, că zilele s-au transformat în bolovani care trebuie urcați, degeaba, în vârful muntelui?

Cât de mult le-a lipsit copiilor joaca, profesorilor școala, adolescenților tumultul, tinerilor viața, credincioșilor biserica și comuniunea. Cât de singuri au plecat unii dintre noi, plimbați între două spitale mizere, și cât de mult ne vor lipsi din cauză că nu i-am putut însoți pe ultimul lor drum.

Cât de mult ne-au lipsit multe altele din viața noastră de dinainte: colegii de birou, verva și inteligența lor, până și certurile cu ei. Cât de mult s-a decolorat brusc viața fără serile în oraș cu prietenii și tihna unui restaurant bun, la un pahar cu vin roșu.

Cât de stranii au devenit întâlnirile profesionale, fără strângeri de mână, bătăi pe umăr, cu zâmbetul de la revedere pierdut sub mască. Atingerile simple, care stabilesc o minimă legătură emoțională între noi, au dispărut aproape complet. Cât de nefiresc vorbim între noi fără ele.

Cât de fade par zilele fără parfumul călătoriilor. Cât de mult ne-au lipsit aromele de cafea și de ceai din avion, vocea pilotului anunțând decolarea și aterizarea, amabilitatea stewardeselor, vânzoleala din aeroporturi.

Am trece munții pe jos pentru un city break, pentru un mic dejun la bufetul hotelului alături de alți turiști gălăgioși și veseli. Am plăti oricât pentru micile plimbări prin orașe neumblate, să le admirăm frumusețea, culorile, măreția și diversitatea.

Cât de mult ne-a lipsit o zi obișnuită, fără frica de celălalt și de coșmarul îmbolnăvirii. Cât de dor ni s-a făcut tuturor de viața noastră de dinainte, de normalitate, de festivaluri și concerte în aer liber. Am străbătut împreună un deșert al singurătății, dar mai avem puțin până când vom ieși din întunericul ultimului an.

Mai avem de făcut câțiva pași. Oricât de prozaic le-ar putea suna unora, doar vaccinul ne poate aduce înapoi tot ceea ce ne-a lipsit atât de mult în ultimul an. Altă soluție nu există, iar orice relaxare prematură ne va costa mult. Avem o șansă bună. Dacă o ratăm, ne vom face mult rău unii altora.

Avem însă toate motivele să privim cu speranță la anul care vine și să ne facem planuri mari.

Un an de sigurătate va lăsa urme adânci în viețile tuturor, ne va fi schimbat felul în care pășim prin lume. Dar poate vom prețui mai mult tot ce ne-a lipsit în acest an cumplit, atunci când ne vom întoarce la viețile noastre obișnuite și le vom da, din nou, un sens.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

52 comentarii

  1. Un articol de suflet. Mulțumesc, Dan Tăpălagă!

    • Cat de mult ne-a lipsi un articol scris din dragoste pentru cei ce il citesc. Multumesc Dan Tapalaga!

  2. Depresiv mai ești Daneeeeee

    • Cred că e realist.
      Omul apreciază ceea ce pierde, atunci realizează valoarea pierderii. Avem impresia că normalitatea de astăzi e veșnică, nu ne bucuram de aceasta normalitate, nu trăim clipa, trăim facandu-ne planuri mărețe pe zeci de ani, in loc sa savuram momentul prezent, realitatea de acum, care nu se mai întoarce.
      De-asta suntem destabilizați când pierdem o bucată din normalitatea noastră.

  3. Orice rau cu binele lui, spune o veche vorba. Probabil ca aveam nevoie de aceasta experienta pentru ca sa revenim cu picioarele pe pamant si sa ne dam seama mai bine ce e important si ce este accesoriu in viata noastra. (De exemplu: Ne e dor de vanzoleala din aeroporturi? Nu cumva e prea multa si inutila vanzoleala peste tot?!)

  4. Da, foarte adevarat dar, poate ca perioada aceasta ciudata a fost un dar! Da, un dar pe care Dumnezeu ni l-a trimis ca sa ne ajute sa intelegem si sa pretuim chiar si lucrurile marunte, sa pretuim si sa intelegem ca nu ni se cuvine nimic, gratuit!

    Sa aveti un an nou bun, domnule Tapalaga!

  5. A fost un an greu. Eu am studiat ceva ce vroiam sa invat de mult. Am avut o gramada de timp asa ca a fost perfect. A fost un an pierdut din punct de vedere al distractiei, da … Dar cine a avut puterea sa faca altceva pentru el consider ca nu a pierdut mare lucru. Imi lipsesc festivalurile si excursiile … dar vor reveni. Si le voi savura cu mai multa placere! Nu mai e mult!

  6. Legalizați marijuana și viața își va reveni în normal!

  7. Timpul s-a dilatat si a avut dintr-o data alt ritm . Adevarul e ca lumea o cam luase razna . Cum am rezistat ? Pink Floyd , mult Pink Floyd .

  8. Sa nu fim tristi, superba viata pe care o duceam inainte de pandemie va reveni in forta, va fi chiar mai mult decat a fost! Bombardieri din toate zarile, uniti-va!

    • Nu cred ca ne mai intoarcem la viata de dinainte. Tot apar tulpini noi, mai contagioase, iar pandemia se poate repeta oricand, cu alt virus, atat timp cat oamenii vin in contact cu animale exotice.

  9. Slăbuț, exagerat. La noi s-a petrecut și se petrece în voie ce pandemie? E aglomerat peste tot ce distanțare? Și aș putea continua. Păcat de oamenii care au murit din cauza virusului poate ar fi avut o șansă în plus într-o țară mai normala.

  10. Un an cu PMP-ul ramas pe dinafara parlamentului …

  11. ” Altă soluție nu există, iar orice relaxare prematură ne va costa mult. Avem o șansă bună. Dacă o ratăm, ne vom face mult rău unii altora.” Cum nu exista alta solutie? Dam jos guvernul si punem unul care ridica toate restrictiile si game over. E atat de usor de vazut ca tot ce am trait anul asta nu e din cauza virusului ci din cauza masurilor staliniste aberante luate de GUVERN. Deci guvernul e cauza mizeriei traite anul asta nu virusul, fara restrictii si lockdowns+ campania gretoasa din media nici nu am fi stiut ca exista covid1984 asta.

  12. Un an mai bun,care să îndrepte toate relele,să ducă mai departe pe cele bune. Știu ,e utopic,dar asta doresc pentru noi toți.
    La mulți ani,Dan Tapalaga și G4Media !
    La mulți ani cititorilor voștri !

  13. A fost ce a fost. Cateodata e nevoie si de o criza pentru a crea schimbare reala in societate.

    Ultimele doua luni ale lui 2020 au fost excelente pe plan politic, se simt ca un nou rasarit de soare

    -Maia Sandu presedinte in R. Moldova

    -USR+ la guvernare avand cele mai importante ministere pentru reforme

    -Au fost deschise 3 noi loturi de autostrada, 90 de km in total pe parcursul anului

    -A fost prevenit dezastrul unui al doilea mandat Trump

    – in sfarsit s-a terminat cu cei 5 ani de Brexit, exista un acord si ne putem vedea fiecare de ale noastre

    -Au fost aprobate si distribuite primele vaccinuri, deja peste 5 milioane au fost vaccinati global.

    La sfarsitul lui 2016 multi erau tematori pentru ce va urma.
    La sfarsitul lui 2020 avem insa toate motivele sa fim mai optimisti.

  14. Buturuga mica rastoarna carul mare sau cum un minuscul virus poate distruge viata unui om .Oare este cazul sa ne trezim ? Oare putem intelege cum nimic nu este de la sine , ca totul nu ni se cuvine ? Un an plin de invataminte (pentru unii ) ce inca isi imagineaza ca sunt vesnici pe aceasta planeta numita TERRA . Rautatea , lipsa de empatie , egoismul fiecaruia dintre noi , brutalitatea fata de cel slab , minciuna perpetua ce ne inconjoara ca o ceata din ce in ce mai deasa , primitivismul neacceptarii existentei altor semeni ai nostri , barbaria dusa la extrem , falsitatea vorbelor spuse doar din dorinta de a fi in centrul atentiei , vulgaritatea de tot felul , neincrederea in cel de linga tine , dorinta de rasbunare ce ii anima pe unii dintre noi , nevoia de a insela pe unii in defavoarea altora , goana nemarginita dupa avere , hotia pusa in prim planul existentei unei societati , toate acestea sunt oare acum intelese . Putem oare ,sa ne imaginam o societate fara toate aceste presupuse dar existente defecte umane , sau suntem sortiti sa ne mintim la nesfirsit semenii . Vedem – zi de zi – semeni ai nostri, ce nu respecta pe alti semeni ai nostri si nu accepta existenta acestei pandemii si parca nu ar fi doar atit de dorit , dar nu accepta nici sa se protejeze pe sine si sa protejeze si pe altii . Trebuie cu totii sa regindim ceea ce suntem , sa ne modelam intelegerea si functie de existenta altor semeni ai nostri , sa putem privi in ochi pe orisicine. Ambitiile nostre pot lua forma nevoii de intelegere si acceptare a unicitatii vietii pe planeta , a nevoii de bunastare comuna . Aceasta batalie fara sens , cu noi si intre noi , trebuie sa inceteze . Pandemia ne-a aratat , cit se poate de limpede , necesitatea de a pune in centrul tuturor actiunilor -OMUL- Daca dorim sa existam pe aceasta planeta nu avem alta solutie , trebuie sa eliminam ,din intelegerea noastra colectiva, tot ceea ce ne desparte si sa ne orientam intelegerea doar pe ceea ce ne apropie . Este loc sub soare pentru noi toti .

  15. candid si optimismul

  16. Acest articol este dovada vie a faptului ca majoritatea covarsitoare a oamenilor nu pot sta singuri doar cu ei insisi (macar pentru o perioada). Da de gandit …

    • esti comic cu adevarat 🙂 Si cum iti inchipui tu ca un neam de turnatori (la propriu si la figurat) ar putea trai de unii singuri?! … ca butura (cele doua parale cat mai costa o bere) nu creste pe copaci si nu cade din cer !

    • Bine punctat, bravo!

    • @Gigi
      Sa ma gandesc… Stai ca stiu eu un gand. Ti-l spun si tie. Asta inseamna ca nu suntem un popor de genii. Linistitor?

  17. Articolul pare scris de o femeie părăsită si tristă, scuze!
    Nu cadeti in deznădejde, domnule Tapalaga!
    A fost un an in care ne-am îmbolnăvit multi de acest virus, inclusiv eu. A fost un an care ne-a fost limitata libertatea de mișcare.
    Asa, si?
    Dar oare cati romani obișnuiți , mergeau de colo prin aeroporturi, etc? Lipsa banilor limitau oricum vacantelele.
    Virusul vine si pleaca, natura o sa fie buna cu noi, chiar dacă nu meritam asta.
    Anul 2020 a fost un an urat, ptr ca oamenii lui au fost urati. O mulțime de certuri, conflicte, frustrări mocnite. Frică de boala si de moarte a scos la suprafață zoaiele.
    Dar a fost si anul in care cine a vrut a citit mai mult, a învățat o limbă străină, si-a întreținut prieteniile chiar și la distanță, si-a ajutat părinții.
    Si a mai fost anul cu două tururi de alegeri, locale și parlamentare . Cu tot absenteismul si indiferenta cetățenilor , partidul-stat PSD, nu a mai fost majoritar. Ceea ce este benefic ptr urmatorii patru ani.
    Sa fim optimiști, fara a fi naivi!
    La multi ani dnul Tapalaga, la multi ani cititorilor de aici! Si multa sanatate!

  18. La IHU Marsilia au fost tratati de echipa profului Raoult circa 15.000 pacienti covidati, rezultate excelente, letalitate scazuta.
    Concluzia: tratamentul trebuie demarat la primul semn al infectarii cu Sars Cov2, nu asteptat pina nu se mai respira.

  19. Frumos! Asa a fost si slava Domnului, nu va mai fi!

  20. Cat de mult ne-au lipsit iubitele? Pe bune? Cu un test PCR si o furisare noaptea se rezolva problema.
    Marea drama a fost pentru cei care nu si-au putut inmormanta creștinește prietenii, bunicii sau parintii. Consider acest lucru ceva teribil, anume sa nu-ti poti lua adio de la cineva drag. In rest…cred ca am putea trăi o perioadă si fara concerte, restaurante sau pub -uri. Fără călătorii si stewardese este greu, recunosc. Si inca nu s-a terminat…noua tulpina despre care nu se stie mare lucru este aproape. Probabil va intra pe la Nadlac.

  21. Mi se pare ok articolul, dar totusi cam multe exagerari. Nu mi s-a parut atat de negru acest an, sa fim seriosi. Au fost ani mult mai grei in istorie decat acesta.

  22. Un articol de suflet si pentru suflet, va multumesc, d-le Tapalaga! Mi-ati adus lacrimi in ochi atunci cand ati scris ca ”profesorilor le lipseste scoala”, asa este. Cand s-a trecut la scoala online, la inceputul lui noiembrie, mai multi profesori am efectuat orele din scoala, pe echipamentele scolii, nu de-acasa, cu toate ca aveam cu totii laptop sau tablete. Si-asta, pentru ca pur si simplu voiam sa venim in scoala, sa fim acolo, intre peretii ei, in fata tablei, si-a bancutelor, chiar daca ele erau goale. Mie personal, mi-a rupt sufletul anul asta, si-abia astept sa se care odata! La multi ani tuturor, si-un an nou, 2021, cat mai bun va urez!

  23. hai sa ne vaicarim, ca altceva tot nu sintem in stare sa facem.

  24. Ce-mi plac articolele de genul asta.
    Ce fericiti eram inainte, cum ne vedeam, cum ne atingeam, ce mult calatoream. Vis, nu alta.
    Doar ca, dle Tapalaga, articolele dvs din 2019, din 2018 si de cand va citesc, reuseau doar sa-mi creasca anxietatea si sa-mi subtieze orice urma de optimism. Mai tot, timpul, conform dvs, am fost in pragul necazului major, dezastrului, catrastofei. Politica, economica sociala. Si acum de spuneti ca pana in 2020 dvs erati, de fapt, chiar bine. De ce nu ati lasat ceva din acest bine si in articolele dvs? E retorica intrebarea, stiu ca emotia negativa tine clientul aproape. Si acum, iar bine, e tot rau, dar aflam ca am fost bine, doar ca nu ne-a zis nimeni atunci.

  25. Mă bucur să văd că sunt mulți cei care văd în pandemie oportunitatea unei resetări.
    Nu trăiam nici pe departe o viață perfectă, iar în ceea ce privește agresivitatea asupra mediului natura va găsi mereu o cale de a restabili echilibrul.

  26. Multumesc domnule Tapalaga.
    Nenorocirea se intinde si in anul 2021. Nu stim acum cat de violenta va fi, pana la imunizarea a 70-80% din populatie (admitand ca vaccinurile vor fi eficiente). Vom fi mai buni dupa? Cine stie? Ma tem ca vom ramane mutilati pentru restul vietii. Nimic nu va mai fi cum a fost.
    Va doresc un an 2021 plin de sanatate, impliniri si bucurii. Si pentru G4Media.
    La Multi Ani !

    Vasile

    PS. Reproduc aprecierile unui profesor universitar din Regatul Unit:
    „Credeam că va ajunge să fie o boală scurtă. Am scris primul meu articol după șase săptămâni de boală continuă și scriu acum la șase luni despre o boală care seamănă cu ME/CSF. Ce voi scrie după șase ani? Voi fi mai bine, cu amintiri ale unei lumi în grea suferință când am fost infectat ca parte a unei strategii guvernamentale vizând dezvoltarea imunității colective? Sau voi reflecta cu tristețe la frumoasa mea viață care a dispărut brusc într-o zi de martie 2020?”

  27. Un articol bun. Felicitari !!
    A fost un an greu care ne-a pus la incercare. Cine s-a gandit ca omul care se pregateste pt cucerirea altor planete poate fi pus la pamant de o microscopica vietate ? In goana noastra pt performante am uitat ca suntem atat de vulnerabili. Dependenta noastra de societate devenise existentiala, nu ne mai puteam imagina ca suntem capabili sa traim si singuri. In pandemie fiecare s-a adaptat cum a putut, cu frica sa nu contacteze boala sau sa nu imbolnaveasca pe altii. Cel mai dureros a fost pt cei plecati singuri dintre noi si pt familiile lor. Pe mine m-a impresionat solidaritatea umana care s-a forjat in acest timp. E imbucurator sa vezi cum vecinii se organizeaza sa faca cumparaturi pt varstnicii din comunitatea lor, cum unii propprietari ii scutesc de chirie pe locatarii care si-au pierdut locul de munca, cum unii patroni continua sa lucreze cu beneficii zero, sa nu-si piarda oamenii etc. Solidaritatea am vazut-o si la nivel de state europene- echipe medicale, echipamente, locuri in sectiile de ATI puse la dispozitia celor ce aveau nevoie. E o siguranta sa stii ca desi esti izolat, nu esti singur. Cred ca UE s-a intarit mult in aceasta criza si cei care-o vedeau dezmembrata constata ca s-au inselat.

    G4 media va doresc un An Nou Fericit voua si cititorilor vostri !!!

  28. Frumoasă pledoarie pentru vaccinarea! Chiar dacă nu mi se adresează mie. Când o să-mi vină rândul mă vaccinez fără să clipesc. M-am săturat de mască, de dezinfectanti, de făcut cumpărături în goană. Mi s-a acrit de pandemia asta. Trebuie să terminăm cu ea.
    La mulți ani și să ne citim sănătoși!

  29. A fost un an al rezilienței și al adaptabilității, în care personal am învățat și realizat mai mult și mai calitativ decât în alți ani. Sper ca toată lumea să fie capabilă să vadă și partea plină a paharului…

    Un An Nou Fericit domnule Tăpălagă, dumneavoastră și familiei G4Media (jurnaliști, autori, comentatori, cititori).

  30. Pentru mafioti si corupti n-a fost atat de rau. Au continuat atrocitatile, au spalat dosarele si au umflat conturile.

  31. Acestea fiind spuse : La Multi Ani !

    V-am pupat, in 2 ani m-ati convins, Romania e pe maini bune, tribaliste, primitive, cu viziuni … Ma retrag pt. ca nu vreau sa fiu anchetat pt. Libera Exprimare, mi-a facut placere sa cunosc ce va poate pielea si cat de incuiati sunteti.

    Sper ca G4Media sa aiba mintea sa protejeze ‘nick’-ul ca pe viitor sa avem o conversatie mai normala, nu log cu CNP-ul(desi n-ar fi rau)(e de facut ‘identitatea globala universala’ –mai au de invatat gigantii programare pt. ca in secunda asta Web-ul e inca extrem de vulnerabil — dupa cum tot ni se arata(TCP/IP –domeniul trecutului, au slujit veritabil 40 de ani dar nu mai sunt de actualitate)) dar macar cu acelasi nick(binding cu confirmare pe mail, n-o sa fiti toti nebuni sa va faceti 99…) Adios !

    P.S. : Puneti mana pe carte ! (chiar e o lipsa crasa de cultura in societate –n-am vazut carte promovata pe g4media –non-fictiune…)

    • Pot să-ți spun de pe acum că @Sys32 ți-a fost „compromis”. Ahahha. N-ai decât să cercetezi o lună să-ți dai seama despre ce este vorba. La Mulți Ani!

    • Acestea fiind spuse, sa ma semnez si eu pe „felicitarea” ta de adio. Este greu cu libertatea de exprimare, dupa cum am mai spus. Sfatul tau este bun, desi nu era nevoie, multumim oricum. Eu am vazut carti promovate pe site, pacat ca tu nu le-ai vazut. Oricum, sa se ocupe specialistii de asta, ca fac ei treaba mai buna. La multi ani!

    • Nu vă mai semnați pe felicitarea de adio, sunteți dependenți de dopamină, de gâlceavă și de a vă exersa spiritul critic într-un mod mai tăios decât vă permiteți în comunicările pe nume și prenume real.

      Nu veți ieși voi din tiparele astea comportamentale dovedite științific, cel mult veți emigra pe alte forumuri. Lool. Oricum, cei ce-și exersează condeiul și gândirea critică extremă, in grupuri, sub anonimat, sunt comunicatori mai persuasivi în viața reală, chiar și când își pun filtre la limbaj. +++
      Hai, Un An Nou Fericit!!, să vă vina mintea la cap și să vă manageriați bine pe mai multe dimensiuni.

  32. Primul articol, de altfel excepțional, in care nu faci politica. Vezi că se poate. La multi ani !

  33. La Multi Ani ! Sanatosi si fara virusi!

  34. Cine e plecat e pe jumatate mort.

  35. Să vă uitați cu atenție la conferințele de presă de la Cotroceni , ce neliniștit este domnul Președinte când îl are în fața pe Dan Tapalaga !Intrebarile acestuia pur si simplu îl naucesc ! Un jurnalist de excepție!

  36. Un pic exagerat… Saracia, abuzurile nu au aparut la pandemie. Doar ca nu ne-a pasat noua in goana dupa mai mult, la barfa (fie ea la munca sau la/dupa biserica – credinta… e pentru multi o moda – hai un selfie, hai un vot la nenea politicianu’), la merge-si-asa (in unele spitale iti cumperi de ani buni singur cele necesare, de la recipientul de urina la pansamente – problema e ca acum suntem cu totii expusi – si medicii si asistentele – si da, sunt multi care merita toate laudele, dar sunt si mult uscaturi). Singuratatea exista si ea inainte de pandemie. Fiecare trage pentru el, iar mediile de socializare o accentueaza.

  37. Ce am avut înainte de pandemie? Mă refer strict la România.
    1. Turism destrăbălat, la cheremul celor care erau puşi cu japca pe buzunarul românilor, principalele „focare de infecţie” fiind litoralul, Valea Prahovei, Poiana Braşov şi Rânca. Cu unele excepţii.
    2. Înghesuială în mijloacele de transport în comun, răsuflări în ceafă ale celor care mâncaseră usturoi sau băuseră până la preaplin, aceia care se uitau împreună cu noi în ecranele telefoanelor sau ale ebook reader-elor. Lipsă de intimitate.
    3. Consum exacerbat, de aici şi marile tunuri (imobiliare, la bugetul de stat etc.).
    4. Scandaluri politice, mai mari sau mai mici, inclusiv pe tema pensiilor speciale şi a alegerilor anticipate.
    5. Familii dezbinate, prin plecarea unora în străinătate, atraşi de mirajul unui salariu lunar aparent mai mare decât în România.

    Ce ne-a adus bun această pandemie, pe principiul „un şut în fund, un pas înainte”:
    1. Apropierea faţă de cei dragi, reconsiderarea importanţei lor în viaţa noastră.
    2. Redobândirea spaţiului minim necesar, a intimităţii individuale.
    3. Preocuparea factorului politic, într-o oarecare măsură, faţă de domeniul sănătăţii.
    4. Revenirea unora dintre cei plecaţi acasă, unde le este locul.
    5. Scăderea vânzolelii turistice, prin impunerea restricţiilor de deplasare.

    Ce regret:
    Un singur lucru – a fost nevoie de o pandemie pentru a renunţa la stilul de viaţă păgubos numit „vechea normalitate”.

    Ce-mi doresc:
    Desfiinţarea turismului şi redirijarea fondurilor spre domeniile cu adevărat importante: serviciile de sănătate publică, prevenirea dezastrelor, învăţământ şi cercetare. Construirea unei noi normalităţi şi renunţarea completă la ceea ce a fost înainte de anul 2020.