Care sunt ţările din Europa în care speranța de viață este mai mare și care sunt cele în care în care este mai mică? România, la coada clasamentului

Estimările speranței de viață sunt un instrument fundamental pentru înțelegerea gradului de bunăstare al unei societăți, iar pentru factorii de decizie politică sunt esențiale pentru luarea deciziilor, scrie Euronews Italia, potrivit Rador.

Franța, de exemplu, se confruntă cu provocarea unei populații mai longevive și cu presiunea acestui fenomen asupra sistemului de securitate socială. Pentru a-i face faţă, guvernul francez a aprobat – pe fondul protestelor larg răspândite – o serie de reforme menite să mărească vârsta de pensionare și să încurajeze oamenii să muncească mai mult. Însă națiunea transalpină nu este singura care are o populație îmbătrânită și nici măcar cea în care oamenii trăiesc cel mai mult. Chiar dacă, de câteva decenii, pe întreg teritoriul Uniunii Europene, indicatorul speranței de viață este în creştere.

Cine trăiește cel mai mult în Europa?

În 2021, speranța medie de viață la naștere în țările UE era de 80,1 ani. O cifră în uşoară scădere față de cea din anii 2020 și 2019, probabil din cauza creșterii bruște a mortalității în perioada pandemiei, aşa cum arată datele Eurostat, biroul de statistică al UE. Într-adevăr, în 2019, speranța de viață la naștere atinsese un maxim istoric de 81,3 ani, după care a scăzut la 80,4 în 2020.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

În ciuda unor mici momente de stagnare- din care probabil ne vom reveni în curând – de la începutul anilor 2000, în UE linia longevității a avut o tendință ascendentă constantă: statisticile oficiale indicând că speranța de viață a crescut, în medie, cu peste doi ani pe deceniu din anii 1960.

În general, în toate țările membre, femeile trăiesc mai mult decât bărbații (82,9 ani, față de 77,2 ani în 2021),însă în unele țări – și chiar în unele regiuni – bărbaţii sunt cei care trăiesc mai mult. În acelaşi timp, nu toate națiunile au experimentat aceleași progrese de-a lungul anilor – sau recidive în unele cazuri particulare – în ceea ce privește speranța de viață.

Țara cu cea mai mare speranţă de viaţă la naștere este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (ambele cu 82,7 ani). La polul opus se află locuitorii Bulgariei, României și Letoniei, cu o speranţă de viaţă de 71,4 ani, 72,8 ani şi respectiv 73,1 ani.

Aceste diferențe între țări sunt interesante, însă şi mai mult sunt comparațiile între diferite regiuni din țările care au un scor mai mare decât media pe scara longevității. În Spania, de exemplu, nativii din Andaluzia ar trebui să trăiască în jur de 81,7 ani, în timp ce locuitorii capitalei, Madrid, pot spera să ajungă la 85,4 ani: cu peste patru ani mai mult.

Tendințe similare sunt observate în Italia, unde locuitorii Siciliei au o speranţă de viaţă de aproximativ 81,3 ani, iar cei care locuiesc în nord, în regiunea Trentino Alto-Adige, pot ajunge la 84,2 ani: un decalaj de aproape trei ani.

Care sunt țările care și-au îmbunătățit cel mai mult speranța de viață la naștere?

Cetățenii estonieni sunt cei care și-au extins cel mai mult longevitatea, câștigând, între 2000 și 2021,6,1 ani buni ca speranța de viață, fiind urmați de irlandezi (+5,8), luxemburghezi (+4,7), danezi (+4,6) și sloveni (+4,5).

În Bulgaria, în schimb, oamenii mor mai tineri decât acum douăzeci de ani: în 2021, speranța de viață la naștere era cu 0,2 ani mai mică decât în ​​2000. Potrivit Raportului de sănătate al Comisiei Europene, această inversare se datorează mai multor factori, inclusiv un sistem de sănătate aflat în dificultate și a unor rate mai mari de mortalitate prin accident vascular cerebral, decât în ​​majoritatea țărilor UE.

Speranța de viață într-o stare bună de sănătate: cel mai important parametru?

Speranța de viață sănătoasă la naștere este un alt indicator important al stării de sănătate a populației noastre, reprezentând, poate, cea mai importantă măsură, deoarece ne permite să înțelegem dacă ne vom trăi ultimii ani de viaţă într-o stare bună de sănătate. În 2020, numărul mediu de ani de viață sănătoasă la naștere în UE era de 64,5 ani pentru femei și 63,5 ani pentru bărbați, însă datele au înregistrat o evoluție pozitivă, crescând cu 2,6 ani între 2011 și 2020 şi ajungând astfel la 64 de ani.

Suedia este țara cu cei mai sănătoși oameni UE (femeile trăiesc în medie 72,7 ani într-o stare bună de sănătate, iar bărbații 72,8 ani). Suedezii sunt urmați de italieni și maltezi, locuitorii naţiunii insulare putând trăi sănătoşi 70,7 și 70,2 ani, în timp ce italienii se pot mulţumi cu 68,7 de ani sănătoşi la femei şi 67,2, de ani la bărbaţi (date referitoare la persoanele fără dizabilități).

Interesant este faptul că, Danemarca, în ciuda clasamentului pe scara longevității, rămâne cu mult în urmă la categoria număr de an sănătoși, femeile trăind 57,7 ani în stare bună de sănătate, iar bărbații, 58,1 ani. Letonia este, în schimb, țara cu cel mai mic număr de ani de viață sănătoși atât pentru femei, cât și pentru bărbați: 54,3 și, respectiv, 52,6.

De ce se îmbunătățește speranța de viață?

Trăim mai mult – și mai sănătos – pentru o serie de factori, dintre care, potrivit Eurostat, cel mai important este reducerea mortalității infantile, definită ca decesul unui copil înainte de prima aniversare.

Șansele ca un nou-născut să supraviețuiască copilăriei au crescut de la 50% la 96% la nivel global. Între 2011 și 2021, rata mortalității infantile în UE a scăzut de la 3,8 decese la 1.000 de nașteri la 3,2 decese la 1.000 de nașteri. Extinzând analiza la ultimii 20 de ani, rata mortalității infantile s-a redus aproape la jumătate (6,2 decese la 1.000 în 1999).

În 2021, cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE au fost înregistrate în Bulgaria (5,6 decese la 1.000 de nașteri) și România (5,2 decese la 1.000 de nașteri), în timp ce cele mai scăzute au fost înregistrate în Finlanda, Slovenia și Suedia (toate 1,8 decese la 1.000 de nașteri).

Sursa: Economedia