Călin Georgescu i-a spus unui ministru israelian că, dacă va deveni președinte, îl va invita pe Netanyahu la București, în ciuda mandatului de arestare CPI / El i-a mai promis că va muta ambasada României la Ierusalim

Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar la președinția României, i-a spus ministrului israelian pentru Diaspora că îl va invita pe premierul Benjamin Netanyahu la București, dacă va câștiga alegerile, în ciuda mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), relatează Ynet.il.

Georgescu i-a mai promis ministrului Amichai Chikli, de asemenea, să mute ambasada României la Ierusalim și să aplice toleranță zero față de antisemitism.

Context

Curtea Penală Internaţională, la care Israelul nu a aderat şi pe care Statele Unite nu o recunosc, a emis pe 21 noiembrie mandate de arestare împotriva lui Netanyahu, fostului său ministru al apărării Yoav Gallant şi a şefului aripii armate a grupării Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Decizia CPI restricţionează teoretic deplasările lui Benjamin Netanyahu, deoarece oricare dintre cele 124 de state membre ale Curţii ar fi obligat să îl aresteze pe teritoriul său.

După anunţul CPI privind emiterea mandatului de arestare care îl vizează pe Netanyahu pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, Franţa a repetat că îşi va respecta obligaţiile conform dreptului internaţional, însă fără a spune clar dacă l-ar aresta pe premierul israelian dacă acesta va veni în Franţa.

O poziţie mai vagă decât alte ţări, precum Italia şi Regatul Unit, care au anunţat imediat că îşi vor respecta obligaţiile faţă de CPI.

La rândul lor, miniştrii de externe ai statelor grupului G7 nu au reuşit să exprime marţi, în declaraţia de la finalul reuniunii lor, o poziţie comună cu privire la respectarea mandatului de arestare pe numele premierului israelian.

De asemenea, premierul ungar Viktor Orban, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, a anunțat că îl va invita pe Netanyahu la Budapesta să viziteze Ungaria, în semn de protest împotriva mandatului de arestare emis de CPI.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a subliniat faptul că decizia CPI este „obligatorie” și „trebuie respectată și pusă în aplicare” în toate statele semnatare ale acordului CPI.

Totodată, Statele Unite au „respins categoric” decizia CPI de a emite mandatul de arestare pe numele premierului israelian.

Un articol din Statutul de la Roma, care stă la baza înfiinţării CPI, abordează problema imunităţii pentru liderii ţărilor care nu recunosc curtea, dar rămâne deschisă diverselor interpretări.

Exceptând o vizită în SUA în acest an, Netanyahu nu s-a deplasat în nicio altă ţară din G7 de la debutul războiului împotriva Hamas în Gaza.

Campania de 13 luni a Israelului în Fâșia Gaza a dus la moartea a aproximativ 44.000 de palestinieni şi la strămutarea a aproape întregii populaţii a enclavei, creând în acelaşi timp o criză umanitară, susțin oficialii din Gaza.

Israelul şi-a început ofensiva după masacrul din 7 octombrie 2023, organizat de teroriștii grupării Hamas, în care au murit 1.200 de persoane în sudul Israelului, iar alte peste 250 au fost luate ostatice.