Britanicul Karim Khan, învestit ca procuror general al Curţii Penale Internaţionale

Avocatul britanic Karim Khan a fost învestit miercuri în funcţia de procuror general al Curţii Penale Internaţionale (CPI), în care îl aşteaptă o misiune complexă din care nu lipsesc ancheta controversată privind conflictul dintre Israel şi palestinieni sau investigaţii în Afganistan şi Filipine, transmite AFP, citată de Agerpres.

Karim Khan, în vârstă de 51 de ani, a depus public jurământul la sediul din Haga al singurei curţi permanente pentru crime de război.

‘Mă angajez solemn să-mi îndeplinesc funcţiile şi să-mi exercit puterile de procuror al Curţii Penale Internaţionale cu onoare, fidelitate, imparţialitate şi conştiinţă’, a declarat el în faţa Curţii.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

El preia ştafeta de la gambiana Fatou Bensouda, ajunsă la finalul celor nouă ani de mandat şi care a fost salutată pentru că a extins activitatea CPI, dar care a înregistrat şi unele eşecuri răsunătoare, cum a fost achitarea fostului preşedinte al Cote d’Ivoire Laurent Gbagbo.

Khan a fost ales procuror al CPI în februarie, la New York, de către statele părţi ale Statutului de la Roma, textul fondator al Curţii.

Avocat specializat în drepturile omului, Khan ocupa până acum funcţia de subsecretar general al ONU, unde a răspuns de ancheta specială privind crimele de război ale grupării jihadiste Stat Islamic.

Khan a intervenit de partea apărării în numeroase procese în faţa CPI, printre care cel al lui Seif al-Islam, unul din fiii fostului dictator libian Muammar Gaddafi.

Pe noul procuror general în aşteaptă dosare voluminoase şi complicate, cum ar fi cererea de autorizare a unei anchete în războiul antidrog din Filipine, anunţată luni, ancheta privind crimele de război din Afganistan şi cea referitoare la conflictul dintre Israel şi palestinieni.

În comunicatul său de adio, Fatou Bensouda a dat asigurări că, în întregul mandat, a luat deciziile ‘cu grijă, dar fără teamă sau favoruri. Chiar în faţa adversităţii. Chiar cu un cost personal considerabil’.

Ea a mai declarat că avea intenţia să ceară o anchetă în ce priveşte crimele comise de forţele guvernamentale în Venezuela, dar a fost împiedicată în ultimul moment după o intervenţie a autorităţilor de la Caracas, cerându-le de aceea judecătorilor să preia acest dosar.

Fatou Bensouda avea de asemenea ca obiective să deschidă anchete în Ucraina şi Nigeria, dosare pe care le lasă acum în mâinile succesorului său.

Acesta urmează de asemenea să facă faţă opoziţiei unor mari puteri care au refuzat să se alăture CPI, precum Statele Unite, China şi Israel.

‘CPI este într-o fază crucială’ după ce a suferit numeroase critici pentru că nu a fost ‘la fel de eficace precum o doreau statele părţi’, este de părere Carsten Stahn, profesor de drept penal internaţional la Universitatea Leyden.

În opinia expertului, sosirea lui Khan ar putea reprezenta şi o ‘ocazie de a reforma tribunalul’, criticat în mod repetat pentru salariile ridicate ale judecătorilor şi pentru lentoarea procedurilor.

O ‘încărcătură politică’ aparte va avea ancheta privitoare la conflictul israeliano-palestinian, consideră Stahn, în condiţiile în care, spre exemplu, Marea Britanie, membră a CPI, s-a opus anchetei în acest dosar.

‘El va fi sub presiune şi sperăm că va acţiona la fel ca Fatou Bensouda, în totală independenţă, fără teamă sau favoruri’, a declarat pentru AFP Matthew Cannock, directorul Centrului pentru justiţia internaţională al Amnesty.

În schimb, Karim Khan ar putea beneficia de o administraţie americană mai puţin conflictuală, după ce Fatou Bensouda a fost vizată de sancţiuni decise sub preşedinţia lui Donald Trump.

Fatou Bensouda lasă în urmă un bilanţ amestecat, chiar dacă a extins activitatea Curţii.

În mandatul său, Laurent Gbagbo a fost achitat pentru crime de război în Cote d’Ivoire, fostul preşedinte congolez Jean-Pierre Bemba a fost şi el achitat în apel, iar urmărirea în justiţie a preşedintelui kenyan Uhuru Kenyatta a fost abandonată.

Fatou Bensouda a înregistrat însă şi succese notabile, cum au fost condamnarea lui Dominic Ongwen, copil-soldat ugandez devenit comandant al brutalei rebeliuni Armata de rezistenţă a Domnului (LRA), şi condamnarea fostului comandant rebel congolez Bosco Ntaganda.

‘Ne vom aduce aminte de ea în cele din urmă ca de cineva care a început să facă să avanseze CPI într-o direcţie curajoasă’, a apreciat Matthew Cannock.

Sursa foto: captură video