BREAKING Ministrul Justiției anunță că se analizează „oportunitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege” / Inițiativa vine după crima din Timiș cu unul dintre suspecți de 13 ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat, luni, „constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiție care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor raspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege”. Inițiativa vine după crima din Timiș, în care unul dintre suspecți are 13 ani și, potrivit legislației din România, nu răspunde penal.

Radu Marinescu susține că „este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile și mai ales a minorilor și este momentul sa o construim”.

Peste 250.000 de oameni au semnat o petiţie online, după uciderea adolescentului de 15 ani din Timiş de către doi minori, solicitând modificarea Codului penal, care să permită pedepsirea copiilor sub 14 ani care comit fapte grave, dacă au discernământ.

Anunțul ministrului Justiției:

„Crima comisă de minorii din Timiș ne-a șocat pe toți. Am dispus astăzi constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului de Justiție care să analizeze oportunitatea modificării condițiilor raspunderii penale a minorilor, inclusiv sub raportul vârstei minime prevăzută de lege. Grupul de lucru va transmite invitații de conlucrare catre mai multe instituții și organizații judiciare, medicale, asociații ale profesioniștilor și alte componente ale societății civile. Ne propunem să găsim prin dezbatere răspunsuri profesioniste și adecvate cat mai rapid posibil.

Problematica infracțiunilor săvârșite de minori este una de mare responsabilitate socială întrucât tinerii sunt viitorul societății noastre. Legea trebuie să urmeze evoluția colectivității și a individului, inclusiv minor, în contextul schimbărilor sociale, economice, tehnologice și de mentalitate . Ea trebuie însă să aibă în vedere nu doar componenta de sancționare penală ci și pe cea de prevenire și de educație sau de identificare a unor măsuri corecționale extrapenale.

Expunerea minorilor la conținut nociv, adeseori violent, pe rețelele sociale, accesul facil la substanțe interzise de lege, insuficienta unor măsuri de asistență socială și abandonul școlarizării sunt câteva cauze, directe sau indirecte, ale infracționalității juvenile. Toate acestea trebuie abordate și combătute.

Este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile și mai ales a minorilor și este momentul sa o construim.”

Ministerul Justiției a precizat, într-un comunicat de presă, că grupul de lucru este compus din reprezentanți ai direcțiilor din Ministerul Justiției, astfel: Direcția Eleborare Acte Normative, Direcția de Prevenire a Criminalității, Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară, Direcția Afaceri Europene și Drepturile Omului, Direcția Națională de Probațiune, precum și reprezentați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor.

„Acesta are ca obiectiv evaluarea legislației actuale în ceea ce privește oportunitatea scăderii vârstei stabilite de lege pentru răspunderea penală a minorilor sau a utilizării sub vârsta prevăzută de lege a criteriului exclusiv al discernământului, stabilit pe baze științifice.”

Grupul de lucru va adresa invitații de participare la lucrările sale și de transmitere a unor puncte de vedere către mai multe entități, între care: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul de Medicină Legală, Uniunea Națională a Barourilor din România, facultăților de drept, asociații ale psihiatrilor și psihologilor, criminaliștilor și ale altor specialiști, organizații non-guvernamentale, pentru identificarea celor mai bune soluții, în vederea îmbunătățirii și eficientizării legislației privind răspunderea penală a minorilor.

Context: Un băiat de 15 ani, din comuna Cenei, judeţul Timiş, a fost ucis de doi prieteni de 13 şi 15 ani, crima fiind plănuită de o lună.

Minorul de 13 ani a fost lăsat de anchetatori în libertate, pentru că nu răspunde penal, conform legislaţiei din România.

Cristi Danileţ, fost judecător şi membru al CSM, a postat vineri un mesaj pe Facebook în care pune la îndoială ca Parlamentul să stabilească printr-o lege cine are sau nu discernământ.

„În cazul crimei din Timiş: copilul care are 13 ani nu poate avea dosar penal. El ar trebui izolat de societate, de către DGASPC. Potrivit Codului penal de la noi, dacă nu ai împlinit 14 ani, se consideră că nu ai discernământ pentru a răspunde pentru fapte grave precum tâlhărie, viol, omor – adică tu nu ai capacitatea psihică de a realiza ce faptă ai făcut şi care sunt urmările ei. Dar, imediat ce ai împlinit 14 ani, răspunzi penal şi poţi merge la centrul de detenţie pentru infractorii minori, dacă medicul psihiatru stabileşte că ai discernământ. Eu zic că e greşit ca Parlamentul să decidă. Există zone de non-Drept – în domeniul psihologiei, religiei sau relaţiilor intime statul nu are voie să legifereze. Este ilogic ca Parlamentul să stabilească că un copil de 13 ani care e perfect conştient de crima comisă să nu răspundă totuşi, prezumând că nu are discernământ, atât timp cât psihiatrul poate spune contrariul. Cu alte cuvinte, echitabil ar fi ca un minor să răspundă penal pentru faptele sale grave dacă psihiatrul, nu Parlamentul, stabileşte că are discernământ”, spune Danileţ.

Danileţ spune că există state unde vârsta minimă pentru răspunderea penală este mai mică decât în România, dând ca exemplu SUA – între 7-10 ani, Anglia şi Elveţia – 10 ani, Olanda şi Canada – 12 ani, Franţa – 13 ani.