BREAKING Înalta Curte de Casație a validat Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei, care fusese respinsă de Biroul Electoral Central. Decizia e definitivă, ADU va fi pe buletinele de vot

Înalta Curte de Casație și Justiție a validat marți Alianța Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei, care fusese respinsă de Biroul Electoral Central. Curtea Supremă a respins decizia de duminică a Biroului Electoral Central, au declarat pentru G4Media Cătălin Drulă și Eugen Tomac. Decizia este definitivă, ceea ce înseamnă că Alianța Dreapta Unită poate participa la alegerile europarlamentare și locale.

Minuta instanței:

• 630/1/2024 – Admite contestaţia formulată de contestatorii Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Dreptei împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 1/D/17.03.2024, astfel cum a fost îndreptată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/18.03.2024. Anulează Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/17.03.2024, astfel cum a fost îndreptată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/18.03.2024. Admite Protocolul de constituire a alianței electorale – ,,Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei”. Definitivă. Pronunţată astăzi, 19 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

„ICCJ ne-a dat dreptate și a constatat că decizia BEC de respingere a înscrierii protocolului alianței Dreapta Unită este un abuz, un atac direct la adresa democrației din România, o încercare de a împiedica Opoziția să participe la alegeri. Oricât de mare este disperarea regimului Iohannis, legile sunt clare. ICCJ a decis corect, la fel cum a făcut-o în 2019, când Dragnea și PSD au vrut să scoată USR de pe buletin. Nu le-a mers nici atunci, nu le-a mers nici acum. Ne vedem la vot, pe 9 iunie”, a declarat Cătălin Drulă, președintele USR.

„Mă bucur că au învins libertatea de asociere și democrația. În România nu este totul pierdut, avem dreptul să mergem către români și să le cerem încrederea pe 9 iunie. Dreapta Unită a revenit pe buletinul de vot, după ce PSD a încercat să ne elimine”, declară Eugen Tomac, președintele PMP.

PMP, USR și Forța Dreptei au contestat luni la Înalta Curte decizia BEC de respingere a protocolului Alianţei Dreapta Unită. Biroul Electoral Central a decis duminică să respingă protocolul de constituire a alianţei electorale Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei pe motiv că Eugen Tomac nu apare în Registrul partidelor politice ca președinte al PMP.

BEC a acceptat cererea reprezentantului PSD. Liderii ADU au invocat un ”abuz” al BEC, pe motiv că există o decizie executorie prin care Tomac ar trebui validat ca președinte.

„Suntem într-o situaţie critică, iar astăzi pe umerii judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stă viitorul democraţiei. Votul din BEC, la solicitarea PSD, este antidemocratic şi vizează excluderea Opoziţiei de pe buletinul de vot”, a declarat preşedintele USR, Cătălin Drulă, într-un comunicat transmis luni Agerpres.

El a spus că alianţa va continua „lupta pentru o Românie modernă, în ciuda blocajelor de la PSD şi PNL” şi că ţara „merită să scape de scumpiri, de taxe şi de jaful” din banii publici.

„Conform prevederilor legale, ICCJ trebuie să se pronunţe în termen de 24 ore. USR a mai trecut printr-o situaţie similară în 2019, când PSD-ul lui Liviu Dragnea a încercat scoaterea USR de pe buletinul de vot”, se menţionează în comunicat.

Biroul Electoral Central a anunţat că, în şedinţa de duminică, a fost respins Protocolul de constituire a alianţei electorale Alianţa Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei.

Conform sursei citate, s-au avut în vedere „punctele exprimate de cei care au promovat respingerea protocolului alianţei”, BEC menţionând în decizie că „la poziţia nr. 62 din Registrul partidelor politice, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte PMP”.

„Luând în considerare că, din partea Partidului Mişcarea Populară, protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici Eugen Tomac şi nici Ionuţ Simionca nu apar înscrişi în Registrul partidelor politice ca preşedinte al PMP”, se mai explică în decizia BEC.

Context: Cum s-a ajuns la această situație

Aprilie 2023. După Congresul din 25 martie 2023, la care s-au adoptat mai multe hotărâri de alegere a conducerii partidului, în aprilie 2023, PMP a depus la Biroul Partidelor Politice al Tribunalului București aceste hotărâri pentru a fi înregistrate pe cale administrativă la Registrul Partidelor Politice. Procedura este prevăzută de art. 24 din Legea partidelor politice și nu presupune intervenția unui judecător care să analizeze cererea. Cu toate acestea, ea a primit număr de dosar și a fost repartizată unui complet de judecată, ceea ce a dat ocazia lui Cristian Diaconescu și altor membri să formuleze cereri de intervenție.

Situația a fost generată de contestarea separată în instanță a diferitelor forme ale statutului PMP, ceea ce a făcut ca și instanța de judecată să aibă inițial dubii cu privire la caracterul procedurii: una administrativă sau una ce presupune intervenția judecătorului. Acesta a fost motivul pentru care în aprilie 2023 s-a dispus suspendarea dosarului, soluție atacată de PMP cu recurs, admis de Curtea de Apel București în octombrie 2023.

Cu toate acestea, și în ciuda unei cereri de preschimbare a termenului din partea PMP, cererea a fost judecată de tribunal abia la 2 februarie 2024.

Pe 2 februarie 2024, judecătorul la care a fost repartizată cauza a constatat tocmai acest aspect, că este vorba de o cerere administrativă, dar nu s-a limitat să o redirecționeze către Biroul Partidelor Politice, ci a respins-o ca inadmisibilă (ceea ce a atras și respingerea cererilor de intervenție ca inadmisibile), cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

18 decembrie 2023. Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au anunțat public formarea Alianţei Dreapta Unită și au spus că alianța electorală va participa cu liste comune la toate cele patru alegeri din 2024. La acel moment nu exista o rezolvare a situației din PMP.

2 februarie 2024. Tribunalul București a hotărât că Eugen Tomac trebuie înscris ca președinte PMP în Registrul Partidelor Politice – operat tot de Tribunalul București. Hotărârea tribunalului nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel București, dar Eugen Tomac a susținut că este executorie. Experți în drept consultați de G4Media că e vorba despre o hotărâre executorie.

29 februarie 2024: PMP a transmis o cerere președintelui Tribunalului București în care arată că în Registrul partidelor politice nu a fost înscris Eugen Tomac ca președinte, la aproape o lună de la decizia executorie a instanței. PMP arăta în acea scrisoare că dacă nu va fi operată modificarea în Registrul partidelor, ”vom proceda la punerea acesteia in executare printr-un executor judecatoresc”.

Vineri, 15 martie 2024. Liderii USR, PMP și Forța Dreptei au depus la Biroul Electoral Central (BEC) protocolul de constituire a alianței electorale ”Alianța Dreapta Unită”, cu scopul de a participa pe liste comune la alegerile europarlamentare și locale. Protocolul a fost depus deși Tribunalul București încă nu îl trecuse pe Eugen Tomac drept președintele PPMP în Registrul partidelor politice, la o lună și jumătate după decizia executorie a tribunalului.

Sâmbătă, 16 martie 2024. Biroul Electoral Central a respins numirea de către PMP a unui reprezentant în birou pe motiv că propunerea a fost semnată de Eugen Tomac, dar acesta nu este înscris ca președinte al partidului în Registrul partidelor politice. PMP a contestat această decizie a BEC, iar Înalta Curte de Casație va judeca luni contestația PMP.

Duminică, 17 martie 2024. Reprezentantul PSD în BEC, Victor Mocanu, a depus la Biroul Electoral Central un punct de vedere în care cere respingerea Alianței Forța Dreptei, pe motiv că Eugen Tomac, cel care a semnat protocolul alianței, nu este trecut în Registrul partidelor politice ca președinte al PMP.

Duminică, 17 martie 2024. Biroul Electoral Central, format din judecători, reprezentanți ai partidelor politice și reprezentanții Autorității Electorale Permanente (inclusiv Toni Greblă, președintele AEP, fost parlamentar PSD) a adoptat decizia de respingere a protocolului Alianței Dreapta Unită. Unicul motiv invocat în decizie este faptul că Eugen Tomac nu apare ca președintele PMP în Registrul partidelor politice, la o lună și jumătate după decizia executorie a Tribunalului București.

Luni, 18 martie 2024. Liderii Alianței Alianței Forța Dreptei au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) o contestație la decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge protocolul Alianței. Ei invocă o decizie a Curții Supreme din 2019 într-o situație similară, când Biroul Electoral Central respinsese Alianța USR PLUS pe motiv că Dan Barna nu figura ca președinte al USR în Registrul partidelor politice.

În martie 2019, Înalta Curte menționa în motivare: ”Cât privește considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarii protocolului nu figurează în Registrul partidelor politice în calitate de președinți ai celor două partide, Înalta Curte arată că din Legea 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiție pentru încheierea și depunerea protocolului”.