BREAKING Foștii ofițeri de securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș au fost achitați definitiv în procesul istoric al morții disidentului Gheorghe Ursu

Judecătorii Curţii Supreme i-au achitat joi pe foștii securiști Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați de procurori de uciderea disidentului Gheorghe Ursu, potrivit minutei de ședință.

Cei doi fuseseră achitați și de Curtea de Apel, în 2019.

• Citește aici motivarea instanței, care susține că represiunea Securității comuniste nu ar fi fost ”sistematică” și că disidentul Gheorghe Ursu nu ar fi fost un opozant al regimului comunist.

Pârvulescu și Hodiș erau ultimii judecați pentru că ar fi participat la uciderea, în 1985, a disidentului Gheorghe Ursu. În 2000, colegul de celulă al lui Gheorghe Ursu, Marin Clită, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav, iar trei ani mai târziu, coloneii Tudor Stănică, șef al Miliției Capitalei în 1985 și Mihai Creangă, adjuctul lui, au primit aceleași pedepse pentru moartea lui Gheorghe Ursu, potrivit Europa Liberă.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Oficial, Securitatea l-a acuzat pe Gheorghe Ursu de deținerea ilegală a 17 dolari și l-a arestat pe 21 septembrie 1985, în încercarea de a preveni un caz de „persecuție politică”, acuzație care ar fi adus grave prejudicii de imagine regimului Ceaușescu. În realitate, Ursu era urmărit de Securitate pentru scrisorile citite pe postul Europa Liberă și pentru jurnalul în care nota ororile regimului comunist.

Minuta ședinței:

2500/2/2017: Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ștefan Olga și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017).

Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 27.07.2023.

Context. Procurorii militari au susţinut că cei doi au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra lui Gheorghe Ursu, acţiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să îi aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”.

În schimb, cei doi inculpaţi au susţinut în faţa judecătorilor că sunt nevinovaţi. „Eu am îndeplinit comenzi primite. Nu făceam niciun act pe lângă comenzile primite,” a declarat Hodiş.

Procesul a mai avut încă doi inculpați, foştii miniştri de interne George Homoştean şi Tudor Postelnicu, care au fost acuzați de complicitate. Aceștia au murit între timp.

Inginerul Gheorghe Ursu este unul dintre cei mai cunoscuți luptători împotriva regimului comunist.

La începutul anilor 80, trimitea scrisori la Europa Liberă, afișa manifeste împotriva lui Ceaușescu și încerca să creeze o rezistență intelectuală împreună cu prietenii săi, Dan Deșliu, Nina Cassian, Geo Bogza și Radu Cosașu.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuţie politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internaţional regimului Ceauşescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985.

A fost închis într-o celulă cu doi deţinuţi de drept comun, Marian Clită şi Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securişti să exercite acte de violenţă asupra lui.

A murit la 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

Andrei Ursu, fiul dizidentului ucis, a declarat în urmă cu o lună că „asta este miza, aceşti foşti torţionari nu sunt doar Pîrvulescu (Marin – n.r.) şi Hodiş (Vasile – n.r.). Sunt sute. Fiindcă la Braşov au fost – ştim şi avem pe listă – am găsit lista ofiţerilor de Securitate care i-au scos pe braşoveni la anchetă, de la CNSAS. Îi ştim, cu nume şi prenume, cum îi scoteau nopţile, ore întregi şi martori, victimele, povestesc cum erau bătuţi într-un mod bestial, cum spun ei, în mod stalinist sau medieval. Torturi medievale, în 1987. Oamenii ăştia sunt printre noi, torţionarii. Dacă îi condamnă pe aceşti doi, înseamnă că a existat situaţia – premisă. Înseamnă că a fost, într-adevăr, un regim criminal şi după 1965. Şi până la urmă, de aia noi românii am acceptat un regim care ducea ţara de râpă şi ne umilea cultul personalităţii lui Ceauşescu – nu de frica lui Ceauşescu, de frica Securităţii, cei 500.000 de informatori. Asta e miza”.